Daniel Dăianu: Marea problemă în acest an este să ţinem cheltuielile sub control

Marea problemă în acest an constă în ţinerea sub control a cheltuielilor bugetare, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care a menţionat, de asemenea, că în execuţia bugetară din primele luni se văd amânările de anul trecut pentru reducerea deficitului.

"În execuţia bugetară se văd amânările din 2023, fiindcă deficitul din 2023 era mai mare fără amânări, adică acest window dressing merge, dar între anumite limite, şi faptul că s-au plătit unele pensii pe mai. Deci deficitul, acel 3,3% (pe primele patru luni din 2024 - n.r.) trebuie să ţină seama şi de viscerele execuţiei bugetare. Dar oricum, chiar dacă dăm la o parte amânările şi plăţile în avans la pensii, tot eşti bine peste deficitul consemnat anul trecut, deci ai peste 2% din produsul intern brut. Marea problemă în acest an este să ţinem cheltuielile sub control. Avem unele câştiguri la venituri, chiar venituri fiscale, însă cheltuielile nu sunt ţinute sub control", a spus, marţi, Daniel Dăianu, la conferinţa "Piaţa financiar-bancară", organizată de ziarul Bursa.

El a afirmat că România are o datorie publică "încă rezonabilă", de 50% din PIB, dar problema este că societatea românească cheltuieşte cu
cu 6-7% din PIB mai mult decât produce.

"Şi asta e marea problemă a României şi ea este exprimată de deficitul bugetar. Şi nu poţi perpetua această situaţie. În plus, ai ceea ce este menţionat de fiecare dată de către macroeconomişti, deficitele gemene. Comisia vede către 7% în acest an (deficitul bugetar, n.r.), dacă nu se iau măsuri de corecţie, dacă nu se va recurge iar la o diminuare drastică a cheltuielilor de capital, cum s-a făcut anul trecut. Erau prevăzute în preajma lui 7% şi au fost aduse puţin, foarte puţin sub 6%. S-ar putea şi anul acesta să se facă aşa ceva. S-ar putea ca anul acesta iar să se recurgă la fondul de rezervă al Guvernului ca modalitate de a face rectificare bugetară, nu aşa cum se face în mod tradiţional, faci una la jumătate a anului şi mai faci una către finele anului. Se poate întâmpla şi aşa ceva", a declarat preşedintele Consiliului Fiscal.

El a spus că România va trebuie să facă o corecţie a deficitului bugetar, iar aceasta va dura mai mult de trei ani.

"Această corecţie va fi foarte dificilă şi complicată. Şi trec dincolo de opticile diferite înăuntrul coaliţiei, între Partidul Naţional Liberal, care este reprezentat în această dezbatere şi să vedem Partidul Social Democrat. Trec dincolo de acestea. Corecţia aceasta, în esenţă, înseamnă că mai bine de 4% din produsul intern al României în următorii ani va trebui să nu mai fie consumat în interior. Ar fi un transfer către străinătate care ar echivala cu reducerea nevoii de împrumuturi. Oameni buni, ne dăm seama ce înseamnă mai bine de 4% din produsul intern brut? Chiar mai mult, pentru că trebuie să fii vizibil sub 3% cu deficitul bugetar", a afirmat Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a menţionat că ajustarea deficitului nu se poate face prevalent pe partea de cheltuieli.

"Să credem că se poate face numai pe partea de cheltuieli, această retorică dă bine la televizor, dă bine în campanie electorală. Aud şi specialişti în economie care vorbesc că asta se poate face. Şi stau şi mă minunez. Când ai cheltuieli de 26-27% din PIB, cu subfinanţare cronică la Sănătate şi Educaţie, când va trebui să creştem cheltuielile de Apărare. Noi aveam angajament de 2,5% şi am avut 1,6% anul trecut. S-ar putea să fie nevoie în realitate să cheltuim 2,5%. Deci asta ar însemna aproape 1% din PIB să dăm pentru Apărare. Domnule, astea sunt realităţile. Cifrele acestea sunt reci, seci. Aşa vorbim, vorbim, putem să vorbim. Deci aici mie mi se pare o lipsă mare de realism. Şi eu nu exclud, mă gândeam dacă să folosesc această exprimare, eu i-am zis puţin mai eufemistic tensiune distribuţională. Va fi un război distribuţional în societate, cine să contribuie, cu cât? Între patroni şi salariaţi. De fapt, este relaţia între capital şi muncă. Şi vedeţi că s-a ieşit cu documente şi destul de bine elaborate legat de contribuţiile mari, adică impozitarea muncii versus impozitarea capitalului. Relaţia între bugetari şi mediul privat", a spus Daniel Dăianu.