Dăianu: Menţinerea ratingului are în vedere perspectiva ajustării bugetare; discuţiile despre o eventuală incapacitate de plată sunt neavenite

Dăianu a reamintit, astfel, că reechilibrarea bugetului public este vitală pentru securitatea economiei româneşti, iar aceasta înseamnă diminuarea deficitului bugetar de la peste 9% din PIB în 2024 la circa 3% din PIB până la finele acestui deceniu. Astfel, s-ar reduce şi deficitul de cont curent având în vedere că economia României suferă şi de sindromul deficitelor gemene.

El subliniază, însă, că această corecţie bugetară se desfăşoară sub auspicii foarte nefavorabile, interne şi externe, şi are un caracter prociclic ce nu putea fi evitat având în vedere urgenţa ajustării bugetului pentru a se menţine accesul la finanţare şi refinanţare pe pieţe.

"Cum a subliniat Consiliul Fiscal în mod constant şi alte analize serioase, corecţia deficitului bugetar nu se poate realiza numai pe partea de cheltuieli ale bugetului public. Această realitate şi-a pus amprenta şi pe programul de corecţie elaborat de Guvernul Bolojan, care cuprinde ajustări de cheltuieli, creşteri de venituri fiscale prin revederi de taxe şi impozite şi eforturi de colectare mai bună, reforme ale funcţionării Statului, ale companiilor de stat", a precizat Dăianu în documentul citat.

El atrage atenţia că există o serie de teze eronate, ce au întreţinut confuzie în abordarea crizei bugetare. Printre ele sunt cele care susţin că o corecţie se poate face numai pe partea de cheltuieli, ca deviză normativă, şi că trebuie să se colecteze mai bine venituri fiscale înainte de a creşte taxe şi impozite.

"Nu s-a înţeles urgenţa în care se află România, funcţionarea pieţelor financiare, şi că nu poţi veni cu promisiuni ca cele făcute în anii trecuţi - este o problemă de credibilitate", comentează autorul.

O altă teză greşită din perspectiva sa este cea potrivit căreia economia privată ţine în spate pe bugetari, ce sunt un fel de "paraziţi", ignorându-se astfel că există bunuri publice de care chiar economia privată are nevoie.

Alte erori despre care scrie economistul se referă la ideile potrivit cărora veniturile fiscale joase exprimă un contract social, banii europeni finanţează deficitul bugetar şi pe cel de cont curent, iar listarea la bursă a companiilor de stat poate rezolva problema deficitului.

"Se subestimează magnitudinea necesarului de corecţie bugetară (de la 9 la sută la 3 la sută din PIB) şi că resurse obţinute din asemenea listări nu influenţează deficitul structural", a mai explicat Daniel Dăianu.

Totodată, el consideră falsă ideea că deficitele din 2023 şi 2024 se explică prin investiţii, dat fiind că mare parte din investiţii publice este finanţată cu bani europeni.

Afirmaţia potrivit căreia cine are venit mic înseamnă că nu munceşte suficient este catalogată de preşedintele Consiliului Fiscal drept o interpretare rudimentară şi cinică a funcţionării unei societăţi.

"Când o reformă bugetară/fiscală, o reformă a statului, afectează venituri ale oamenilor, firmelor, dispute cu emoţii la extrem sunt inerente, mai ales într-o societate profund divizată. Dar teze şi confuzii ca cele evocate mai sus, dogmatism şi fundamentalisme, egoism şi ipocrizie au îngreunat alcătuirea programului de corecţie. Pe de altă parte, natura umană este complexă, cu trăsături bune şi rele", comentează Dăianu.

Pentru viitor, el consideră că este esenţial ca rectificarea bugetară să ţină cont de măsurile de corecţie şi precizează că este de salutat setul de măsuri ale Ministerului de Finanţe care urmăreşte lărgirea bazei de impozitare şi o colectare mai bună taxelor şi impozitelor (reforma ANAF).

Daniel Dăianu a explicat, în context, că aderarea la zona euro nu poate avea loc în lipsa consolidării bugetare, deci nu înainte ca deficitul bugetar să ajungă la 3 la sută din PIB. "Realist, aderarea nu se poate realiza înainte de 2031-2032", menţionează sursa citată.

"Pachetul de măsuri de corecţie bugetară este preţul pe care îl plătim pentru erorile de politică bugetară din anii trecuţi. Este de dorit ca mult din cheltuielile de apărare sporite în România să se realizeze făcând apel la programul de 150 miliarde euro al UE - care pot avea atât utilitate militară cât şi civilă (şi care includ lucrări de infrastructură). Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puţine resurse României în noul exerciţiu. Noul CFM se va schimba având în vedere provocările pentru UE legate de competitivitate şi apărare/securitate. România a căpătat o "dependenţă" de fondurile europene care se poate întoarce ca un bumerang când aceste resurse se vor diminua drastic în mod inevitabil - după 2026 se termină PNRR, iar banii din CFM se vor reduce în următorul exerciţiu financiar. Scăderea masivă a resurselor europene va influenţa execuţia bugetară, investiţiile publice, balanţa de plăţi şi PIB potenţial", mai arată Dăianu.

Acesta susţine că societatea românească are numeroase metehne şi instituţiile sunt relativ slabe, chiar se poate vorbi de un sindrom de "forme fără fond", ce merge însă adânc în istorie, însă o subestimare a progresului economic al României după 1989, a rolului apartenenţei la UE şi NATO, este greşită.

"În plus, dificultăţi economice şi sociale se observă în mai toate ţările democratice; nu trebuie deci să cădem în capcana unui excepţionalism românesc din acest punct de vedere. Pentru securitatea României, a UE, este vital ca relaţia transatlantică să nu se erodeze", a mai precizat Daniel Dăianu.