Chisăliţă (AEI): Gradul mediu de umplere a depozitelor de gaze din România, aproape de nivelul mediu din ultimii ani

Potrivit acestuia, îngrijorarea faţă de golirea depozitelor de înmagazinare este cauzată de extragerea neuniformă a gazelor din diferitele depozite de înmagazinare existente în România. Astfel, sunt depozite care s-au golit aproape integral şi altele care sunt încă pline.

"Această situaţie este cea care creează îngrijorarea. Depozitul de înmagazinare Bilciureşti, care este cel mai mare depozit din România şi amplasat în apropierea zonei cu cel mai mare consum de gaze din România, are un grad de umplere de doar 23,8% în data de 8.02.2025, conform datelor GIE, în timp ce depozitul de înmagazinare Sărmăşel (al doilea ca mărime din România) are un grad de umplere de 55,1%. Astfel, nu gradul de umplere la nivel naţional este generator de îngrijorare, ci modul în care s-a efectuat golirea depozitelor, dar şi limitările existente în sistemul naţional de transport gaze naturale, care datorită faptului că nu a mai fost supus unor acţiuni extinse de reabilitare în ultimii ani, nu este capabil să asigure transportul gazelor existente în anumite depozite în zonele cu cel mai mare consum de gaze din România", a explicat Dumitru Chisăliţă.

Conform sursei citate, în data de 8 februarie 2025, gradul de umplere al depozitului din Urziceni era de 16,9%, cel din Bilciureşti avea un grad de umplere de 23,8%, Bălăceanca (52,8%), Sărmăşel (55,1%), Gherceşti (99,9%), Târgu Mureş (47,5%).

În ceea ce priveşte demersurile care ar trebui realizate pentru a evita repetarea scenariului din prezent, preşedintele AEI a subliniat că este nevoie, printre altele, de o regândirea a rolului depozitelor de înmagazinare a gazelor naturale pentru a răspunde cerinţelor actuale de securitate.

Pe lista de măsuri au fost menţionate regândirea hidraulică, comercială şi tarifară a vechiului Sistem de Transport Gaze Naturale pentru a răspunde cerinţelor actuale, Codul Reţelei de Distribuţie, precum şi dezvoltarea sistemelor ieftine de garantare şi informatizarea activităţii de pe piaţa de gaze în vederea reducerii preţului gazelor naturale la consumatorii finali.

Şeful AEI a mai făcut referire la Strategia Guvernamentală de protejare a clienţilor vulnerabili şi numirea unei instituţii care să aplice şi coordoneze protejarea clienţilor vulnerabili, ghiduri de bune practici în vânzarea gazelor naturale, Ghid de Bună Practică pentru alocarea gazelor măsurate, ghidul de bună practică al furnizorilor licenţiaţi în susţinerea clienţilor vulnerabili.

"Gazele naturale care se găsesc în depozite sunt gaze înmagazinate în ultimii 3 ani. Fiecare an în care gazele stau în depozite adaugă la preţul gazelor naturale, tarifele de înmagazinare, scumpind aceste gaze. Astfel, dacă o parte din aceste gaze au fost injectate în anul 2022 la un preţ mediu plafonat de achiziţie din acel an de 0,45 lei/kWh şi adăugăm 3 tarife de înmagazinare subterană aferente celor 3 ani, costul acestor gaze ar ajunge la clientul final la un preţ de 0,77 lei/kWh (preţul gazelor din import ajunge în prezent la 0,4 lei/kWh). Pentru a se evita acest lucru care s-ar răsfrânge asupra consumatorului se impune ca depozitele să se golească în fiecare an, astfel nu se creează presiune pe creşterea preţurilor la consumatorul final datorită înmagazinării gazelor naturale, mai mult decât o impun condiţiile tehnologice şi strategice", se menţionează în analiza AEI.

În acelaşi timp umplerea anuală la nivelul capacităţii maxime a depozitelor şi golirea acestora determină scăderea tarifelor de înmagazinare şi implicit a preţurilor gazelor la consumatorul final. Spre exemplu, ca urmare a creşterii gradului de umplere a depozitelor de la circa 80% la 100%, tarifele de rezervare de capacitate de înmagazinare au scăzut pentru principalul operator de înmagazinare gaze naturale din România cu 14%, precizează sursa citată.

Depogaz a anunţat, săptămâna trecută că, în prezent, gradul de umplere al depozitelor de gaze este de 42,8% din capacitatea tehnică de stocare şi că va diminua programele agreate de extracţie. Astfel, în perioada 7-23 februarie 2025, programele de extracţie vor fi diminuate cu 20%, în perioada 24-28 februarie cu 40%, 1-12 martie cu 14% şi 13-31 martie cu 75%.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja a afirmat că nu există riscul unor pene de gaz sau al unor disfuncţionalităţi în alimentarea populaţiei. Acesta a precizat că a decis să trimită Corpul de Control la Depogaz începând de vineri, 7 februarie, pentru a verifica dacă regulile sunt respectate, inclusiv programul de extracţie.