Boom-ul investiţiilor AI ar putea duce la turbulenţe bursiere, dar nu la o criză sistemică (economistul şef al FMI)

Atunci, ca şi acum, promisiunea tehnologiei noi, transformative, ar putea, în cele din urmă, să nu satisfacă aşteptările pieţei pe termen scurt şi ar putea duce la o prăbuşire a capitalizării bursiere. Dar, la fel ca în 1999, investiţile sunt efectuate de companiile tehnologice care dispun de fonduri masive în numerar, a explicat oficialul FMI.

Acesta a adăugat: "Acestea nu sunt finanţate prin datorii astfel încât, dacă există corecţii pe piaţă, unii investitori şi acţionari vor înregistra pierderi. Dar efectele nu se propagă neapărat în sistemul financiar şi nu afectează băncile".

Companiile tehnologice investesc sute de miliarde de dolari în cipuri AI, centre de date, computere performante şi infrastructură, într-o cursă pentru a lansa tehnologia care promite câştiguri masive de productivitate. Aceste câştiguri încă nu s-au obţinut în economie, aşa cum evaluările acţiunilor companiilor de internet de la sfârşitul anilor 1990 nu s-au bazat deseori pe veniturile actuale, ducând la bula tehnologică din 2000 şi apoi la recesiunea din SUA, din 2001, a apreciat Gourinchas.

Dar actualul nivel al boom-ului AI este mai redus decât era dot-com, din 2022 creşterea investiţiilor legate de AI fiind sub 0,4% din PIB-ul SUA, comparativ cu era dot-com când creşterea investiţiilor a fost de 1,2% între 1995 şi 2000, conform datelor FMI.

Deşi impactul direct asupra stabilităţii financiare ar putea fi limitat, Gourinchas avertizează că există posibilitatea ca o corecţie AI să ducă la modificarea încrederii şi a toleranţei la risc, ceea ce ar putea determina o reevaluare a activelor, punând presiune pe instituţiile financiare non-bancare.

"Dar nu este o legătură directă. Nu vedem legături masive pe segmentul datoriilor", a adăugat Gourinchas.