Sondaj: 76% dintre companii văd incertitudinea economică ca pe un risc critic pentru mediul de afaceri

Incertitudinea economică, instabilitatea geopolitică, atacurile cibernetice şi dezinformarea sunt riscurile cu cea mai rapidă creştere în importanţă pentru companiile europene, în ultimele 12 luni, arată concluziile unui sondaj de specialitate, dat marţi publicităţii.

Conform cercetării Crisis Communications Network Europe (CCNE), peste trei sferturi dintre respondenţi (76%) consideră incertitudinea economică un risc tot mai critic pentru mediul de afaceri.

Totodată, în ierarhia preocupărilor urmează instabilitatea geopolitică, menţionată de 59% dintre experţi, atacurile cibernetice - cu 47% din total, respectiv fenomenele de dezinformare, semnalate de 41% dintre respondenţi.

În acelaşi timp, aproximativ 40% dintre companiile consiliate de experţii CCNE sunt slab pregătite pentru situaţii de criză, în timp ce un sfert au o pregătire doar moderată şi numai 10% sunt considerate foarte bine pregătite.

De asemenea, jumătate dintre experţii consultaţi estimează că organizaţiile nu au făcut îmbunătăţiri semnificative în ultimul an pentru a-şi consolida capacitatea de reacţie în faţa riscurilor.

"Inflaţia cumulată de peste 58% înregistrată din 2020 până în prezent a pus presiune asupra puterii de cumpărare, costurilor de producţie şi deciziilor de investiţii. La nivel geopolitic, prelungirea conflictelor internaţionale continuă să afecteze lanţurile de aprovizionare, costurile logistice şi predictibilitatea pieţelor. În acelaşi timp, contextul politic şi fiscal local, marcat de impredictibilitate, determină multe companii să adopte o poziţie de aşteptare, iar amânarea deciziilor strategice poate genera, la rândul ei, vulnerabilităţi operaţionale. Presiunea economică nu mai este doar un element de context, ci devine un factor direct de criză pentru companii. Restructurările, reducerea investiţiilor, ajustarea preţurilor, întârzierile în proiecte sau reorganizarea activităţii pot produce efecte în lanţ, cu impact asupra angajaţilor, furnizorilor, partenerilor şi comunităţilor locale. În acest nou context, organizaţiile au nevoie de scenarii de criză care să ia în calcul mai multe riscuri simultane, nu doar incidente punctuale", notează realizatorii sondajului.

Potrivit sursei citate, instrumentele de pregătire sunt folosite inegal de mediul de business. Astfel, deşi trainingurile de criză, analizele de scenarii şi planurile standard sunt relativ răspândite, soluţiile practice care testează capacitatea reală de reacţie rămân insuficient utilizate.

"Simulările, exerciţiile aplicate, testele de stres, trainingurile de rezilienţă pentru echipe şi instrumentele avansate de monitorizare sunt esenţiale într-un context în care o criză poate evolua rapid dintr-o problemă operaţională într-o situaţie cu impact asupra mai multor categorii de public", se precizează în document.

O altă concluzie relevantă evidenţiază faptul că autorităţile, angajaţii, comunităţile locale, mass-media, acţionarii, furnizorii şi partenerii pot influenţa decisiv modul în care o companie traversează un moment critic.

"De aceea, companiile nu mai pot privi pregătirea pentru criză doar ca pe un proces intern, ci ca pe o capacitate de coordonare între management, operaţiuni, comunicare şi relaţia cu toate celelalte părţi implicate", sunt de părere specialiştii.

Sondajul anual "Pulse Check 2026" a fost realizat în martie - aprilie 2026 şi centralizează evaluările a peste 70 de strategi şi experţi de elită în managementul riscului şi gestionarea crizelor din 19 ţări europene, inclusiv din România.

Crisis Communications Network Europe reuneşte experţi specializaţi din 20 de ţări, ce oferă sprijin strategic în gestionarea crizelor transfrontaliere şi contribuie la schimbul de bune practici în comunicarea de risc.