ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

România începe să dezvolte industria hidrogenului curat; problema majoră rămâne lipsa normelor de aplicare (analiză)

16 Octombrie 2025   |   Agerpres

Potrivit sursei citate, hidrogenul ar putea deveni "bateria viitorului" şi un motor al competitivităţii industriei româneşti însă succesul strategiei depinde acum de viteză: de adoptarea rapidă a normelor şi de lansarea schemelor de sprijin.

 
 
România începe să dezvolte industria hidrogenului curat, sprijinită de Strategia Naţională şi Legea care stabileşte reguli pentru utilizarea hidrogenului regenerabil în industrie şi transport, însă problema majoră rămâne lipsa normelor de aplicare, fără de care investiţiile nu pot demara, băncile nu pot finanţa proiectele, iar autorităţile nu pot monitoriza progresul, potrivit unei analize a Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

"După mai bine de doi ani de aşteptare şi consultări, Guvernul României a adoptat Strategia Naţională a Hidrogenului 2025-2030, documentul care ar trebui să pună ţara pe harta europeană a energiei curate. Este unul dintre cele mai ambiţioase planuri energetice ale ultimilor ani, dar şi unul care ridică semne de întrebare despre cât de pregătită este România să-l ducă la capăt", se arată în analiză.


Potrivit sursei citate, hidrogenul ar putea deveni "bateria viitorului" şi un motor al competitivităţii industriei româneşti însă succesul strategiei depinde acum de viteză: de adoptarea rapidă a normelor şi de lansarea schemelor de sprijin.

Până în 2030, România ar urma să producă circa 153.000 de tone de hidrogen curat pe an. Aproape jumătate ar merge către transport, o treime către industrie şi restul către siderurgie. Pentru a atinge acest obiectiv, ţara va avea nevoie de peste 2.100 de MW de electrolizoare - instalaţii care "sparg" apa în hidrogen şi oxigen, alimentate de 4.200 MW de energie regenerabilă din parcuri solare şi eoliene dedicate.

"Obiectivul nu este creşterea producţiei totale, ci transformarea hidrogenului 'gri' - obţinut azi aproape exclusiv din gaze naturale - în hidrogen curat, produs cu energie verde. Dacă planul reuşeşte, România ar putea evita peste două milioane de tone de emisii de CO2 anual şi ar face un pas important spre o economie mai competitivă şi mai puţin poluantă. Una dintre ideile centrale ale strategiei este crearea a cinci 'văi ale hidrogenului' - zone regionale în care producţia, transportul şi consumul ar fi conectate direct", menţionează AEI.

Aceste "văi ale hidrogenului" sunt: Bucureşti - Ploieşti - Piteşti, zonă energetică şi de rafinării; Constanţa - Medgidia, hub portuar şi posibil punct de export; Cluj - Târgu Mureş, axă tehnologică şi de cercetare; Galaţi - Brăila - Tulcea, centru pentru industrie grea şi construcţii navale; Craiova - Slatina, regiune auto şi industrială.

"Primul reflex e să spunem: să vedem prima vale şi mai discutăm atunci. Conceptul nu a fost adaptat la realităţile din ţară. E prea general şi prea optimist. Totuşi, cu norme clare şi scheme de sprijin bine făcute, poate deveni un avantaj", a afirmat Ioan Iordache, director executiv al AEI şi membru în Asociaţia Energia, citat în comunicat.

Aceste centre ar trebui să atragă investiţii, să creeze locuri de muncă şi să conecteze România la European Hydrogen Backbone, viitoarea reţea continentală de conducte şi la Coridorul Sud-Est European de Hidrogen, alături de Ungaria, Bulgaria şi Grecia.

"România începe să dezvolte industria hidrogenului curat, sprijinită de Strategia Naţională şi Legea 237/2023, care stabileşte reguli pentru utilizarea hidrogenului regenerabil în industrie şi transport, inclusiv cote obligatorii, certificate de origine şi Contracte pentru Diferenţă pentru stabilizarea preţurilor. Problema majoră rămâne lipsa normelor de aplicare, fără de care investiţiile nu pot demara, băncile nu pot finanţa proiectele, iar autorităţile nu pot monitoriza progresul", se susţine în analiză.

Există însă câteva iniţiative pilot care pot ghida viitoarea industrie: Ro-HydroHub Râmnicu Vâlcea (centru de cercetare şi testare, 140 milioane euro, din PNRR), instalaţia OMV Petrom de 20 MW la Petrobrazi, o unitate urbană de 2,5 MW la Cluj-Napoca şi proiectul 20HyGrid (Delgaz Grid), care testează amestecul de 20% hidrogen în reţelele de gaze. Primele rezultate sunt aşteptate până în 2027, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene şi printr-un sprijin de 115 milioane euro din partea statului.

"Sectorul energetic trebuie să fie principalul beneficiar al hidrogenului. Acesta devine un vector esenţial, care va fi integrat cu energiile verzi, soluţiile de stocare şi tehnologiile care conectează electricitatea cu marii consumatori (industrie, transporturi, siderurgie), fără a uita şi sectorul rezidenţial", subliniază Iordache.

În prezent, hidrogenul din România este aproape exclusiv "gri", obţinut din gaze naturale, prin producători precum AirLiquide, Azomureş, Chimcomplex, Liberty Galaţi, Rompetrol, OMV Petrom şi Petrotel - Lukoil. Totuşi, unele companii fac tranziţia către hidrogen verde: OMV Petrom vizează reducerea emisiilor cu 30% până în 2030, Liberty Steel pregăteşte o oţelărie pe hidrogen, iar Chimcomplex şi Azomureş explorează producţia verde.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 1170 / 21330
 

Ascunde Reclama
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam - Oportunitate de carieră | Avocat definitiv – Achiziții publice & Infrastructură
Concurenta.ro | Chambers Europe 2026 - Cine domină practica de Competition ̸ Antitrust: Liderii își apără pozițiile, dar presiunea venită din eșalonul secund și din zona firmelor de nișă devine tot mai vizibilă
Kinstellar, alături de Habitex la vânzarea fostei fabrici de textile din Baia Mare către Jumbo | Iunia Nagy (managing associate) și Malina Andries (associate), în prim plan
Achiziții-Publice.ro | România în ariile Projects și Projects & Energy din Chambers Europe 2026: NNDKP este liderul prezenței în vârful ierarhiei, iar Țuca Zbârcea & Asociații are o vizibilitate transversală foarte puternică. Filip & Company are una dintre cele mai bune formule de senioritate, iar CMS beneficiază pe profilul foarte puternic al Variniei Radu
Dispute-Resolution.Center: Cei mai buni litigatori din România, văzuți de Chambers Europe 2026 | Cine sunt practicienii apreciați de clienți în practica de Dispute Resolution și ce spun clienții despre aceștia. 11 avocați români sunt evidențiați în practica de arbitraj
BACIU PARTNERS, singura firmă din România clasată în Band 1 pentru Proprietate Intelectuală și Tehnologie, Media și Telecomunicații în Chambers Europe
Cum arată practica de achiziții publice a NNDKP în 2026: dinamică accelerată, mandate complexe în infrastructură și apărare instrumentate de avocați care operează agil la granița dintre drept, tehnologie și strategie, confirmată Tier 1 în ghidurile juridice internaționale | Adina Chilim-Dumitriu și Cristian Dranca vorbesc despre modul în care o echipă de elită gestionează ambiguitățile legislative, mandatele transfrontaliere și provocările unui sistem aflat în transformare structurală accelerată
Activitate intensă în practica de Healthcare, Pharma & Life Sciences de la Kinstellar, cu un tablou al proiectelor divers și complex, ce solicită constant experiența pluridisciplinară a echipelor de avocați | De vorbă cu Luiza Bedros (Partener) și Marc Barabas (Associate) despre modul în care lucrează echipa, mandatele complexe în care acționează pentru jucători-cheie și provocările cu care se confruntă clienții din acest sector
Noi promovări în cadrul Popovici Nițu Stoica & Asociații. Trei avocați fac un pas înainte în carieră
În spatele scenei, alături de echipa de Investigatii interne & Audit penal de la Popescu & Asociații | De vorbă cu partenerii Adrian Chirvase și Adina Vlaicu despre mecanismele din spatele succesului reputat în această arie și modul în care echipa sprijină organizațiile în menținerea unor standarde înalte de integritate. Expertiza de top și rigoarea procedurală devin instrumente de gestionare a riscurilor comerciale
OMV Aktiengesellschaft a câștigat, la Paris, încă o dispută legată de costurile de mediu derivate din privatizarea Petrom. Statul român trebuie să plătească 59 mil. €, din care 28 mil. € dobânzi și costuri arbitrale, după un arbitraj câștigat de Zamfirescu Racoți Vasile & Partners și Norton Rose Fulbright | Argumentele statului - ajutor de stat ilegal și o privatizare dezavantajoasă - nu au stat în picioare
Dispute-Resolution.Center: Cum lucrează și în ce tip de proiecte sunt implicați avocații din echipa de Disputes, Litigation & Arbitration de la Vernon | David. De vorbă cu Daniela David (Senior Partner) și Irina Pârvulescu (Partner), despre tendințele pieței, indicatori calitativi și cantitativi cu care se măsoară succesul și modul în care se construiește, pe termen lung, o practică robustă
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...