România a fost, şi în 2025, pe locul I în UE la proporţia tinerilor ce nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional

Între 2015 şi 2025, proporţia NEETs s-a redus în 22 dintre cele 27 de ţări ale UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Italia (un declin de 12,4 puncte procentuale, de la 25,7% la 13,3%), Grecia (scădere de 10,5 puncte procentuale, de la 24,1% la 13,6%) şi Croaţia (scădere de 9,0 puncte procentuale, de la 19,8% la 10,8%).

În cazul României, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (NEETs) a scăzut de la 20,9% în 2015, până la 19,2% în 2025.

În schimb, sunt trei state membre care au înregistrat creşteri ale ponderii tinerilor NEETs între 2015 şi 2025: Germania (creştere cu un punct procentual), Luxemburg (creştere de 1,2 puncte procentuale) şi Austria (creştere de 1,6 puncte procentuale). Danemarca şi Lituania au înregistrat aproape aceleaşi ponderi de tineri NEETs.

Proporţia cea mai mare a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare se înregistrează în rândul persoanelor care au absolvit doar studii primare. Datele Eurostat arată că, în 2025, proporţia de NEETs pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani din UE a fost de 12,8% în rândul celor cu un nivel scăzut de educaţie, comparativ cu 11% în rândul celor cu un nivel mediu de educaţie şi 8% în rândul celor cu un nivel ridicat de educaţie.

În rândul statelor membre, proporţia de NEETs pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani cu un nivel scăzut de educaţie variază de la 6,1% în Suedia şi Polonia, până la 35,8% în România în 2025.

Datele Eurostat arată că există o diferenţă între sexe în ceea ce priveşte proporţia de tineri adulţi care nu erau nici angajaţi, nici nu urmau un program de educaţie sau formare. În 2025, 12% dintre tinerele femei cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani din UE erau NEETs, în timp ce ponderea corespunzătoare în rândul tinerilor bărbaţi a fost cu 2,1 puncte procentuale mai mică, de 9,9%.

În 2025, existau 2 ţări în care ponderea tinerelor femei NEETs era cu cel puţin şapte puncte procentuale mai mare decât ponderea corespunzătoare în rândul tinerilor bărbaţi. Cea mai mare diferenţă a fost constatată în România (11,2 puncte procentuale), urmată de Cehia (7,4 puncte procentuale). În România, proporţia de NEETs era de 25% în rândul tinerelor femei şi de 13,8% în rândul tinerilor bărbaţi.