Productivitatea în România a crescut de la 26% în 2008 la 44% în 2024, femeile având o contribuţie remarcabilă (analiză)

Conform analizei, productivitatea a crescut în toate cele cinci ramuri în 2022 faţă de 2008. Cel mai mult în ramurile furnizoare de materii prime (de la 3 la 9 euro pe oră) şi serviciile intensive în cunoaştere (de la 9 la 25 euro pe oră). Ramurile furnizoare de materii prime au rămas cele mai puţin productive atât comparativ cu celelalte ramuri cât şi comparativ cu productivitatea acestor ramuri în regiune (45 euro pe oră în Cehia, 17 euro pe oră în Ungaria, 13 euro pe oră în Polonia).

Serviciile intensive în cunoaştere au devenit cele mai productive ramuri din economie fiind, însă, sub productivitatea din Cehia (29 euro pe oră) dar depăşind productivitatea din Polonia şi Ungaria (17 euro pe oră). Serviciile neintensive în cunoaştere sunt pe locul doi ca productivitate, cu 17 euro pe oră, fiind apropiată de productivitatea din Ungaria (18 euro pe oră) şi Polonia (16 euro pe oră), dar depăşită de productivitatea din Cehia (30 euro pe oră). Productivitatea din industria prelucrătoare, atât din ramurile cu tehnologie înaltă (13 euro pe oră) cât şi din ramurile cu tehnologie scăzută (14 euro pe oră) este cea mai redusă din regiune.

Analiza mai arată că, în ultimii 15 ani, structura economiei pe cele cinci ramuri s-a schimbat: a crescut ponderea serviciilor intensive în cunoaştere de la 21% în 2008 la 33% în 2023, în principal pe seama scăderii ponderii ramurilor din industria prelucrătoare cu tehnologie joasă de la 18% în 2008 la 9% în 2023. Este cea mai dramatică schimbare din regiune. O schimbare similară de structură a fost în Cehia, dar cu o magnitudine mult mai redusă, ponderea serviciilor intensive în cunoaştere a crescut la 31% de la 29%, iar ponderea ramurilor din industria prelucrătoare cu tehnologie joasă a scăzut de la 14% la 11%. În Ungaria a crescut ponderea industriei prelucrătoare cu tehnologie înaltă cu 4pp pe seama scăderii ponderii ramurilor furnizoare de materii prime şi a serviciilor neintensive în cunoaştere cu câte 2pp. În Polonia a crescut ponderea serviciilor intensive în cunoaştere cu 2pp pe seama scăderii ponderii industriei prelucrătoare de înaltă tehnologie cu 3pp, se precizează în materialul citat.

Potrivit documentului, în 2023, 43% din populaţia ocupată (3,3 milioane) este reprezentată de femei. Ponderea este similară cu cea din Cehia şi Polonia (44%) dar mai redusă decât decât în Ungaria (47%). În România, deşi în scădere faţă de 2008, o pondere încă ridicată a populaţiei ocupate feminine de 14% lucrează în industria prelucrătoare cu tehnologie joasă, faţă de 11% în Cehia şi 9% în Ungaria şi Polonia. Ponderea populaţiei feminine în populaţia ocupată în acest sector este de 46%, faţă de 24% în Polonia, 32% în Cehia şi 37% în Ungaria.

Autoarea studiului susţine că cea mai mare pondere a femeilor în populaţia ocupată se înregistrează în cele mai productive sectoare, respectiv 58% în serviciile intensive în cunoaştere şi 48% în serviciile neintensive în cunoaştere. În aceste sectoare lucrează majoritatea populaţiei feminine (68%, 2,2 milioane) egal distribuită între serviciile intensive şi neintensive în cunoaştere. Faţă de România, în ţările din regiune ponderea populaţiei ocupate feminine este mai ridicată în serviciile intensive în cunoaştere (48% în Ungaria şi Polonia, şi 49% în Cehia) şi mai redusă în serviciile neintensive în cunoaştere (28% în Cehia, 29% în Polonia şi 30% în Ungaria).

"Dacă structura populaţiei feminine din România va converge către structura ţărilor din regiune, aşteptările sunt ca ponderea populaţiei feminine în sectoarele intensive în cunoaştere să crească şi cea din serviciile neintensive în cunoaştere să scadă. În următorii ani, migrarea probabilă a populaţiei feminine din serviciile neintensive în cunoaştere pe de o parte şi din industria prelucrătoare cu tehnologie joasă pe de altă parte către serviciile intensive în cunoaştere cu productivitate mai ridicată, după modelul ţărilor din regiune, va contribui la creşterea productivităţii pentru întreaga economie", se precizează în analiză.