Numărul persoanelor sărace a scăzut cu 3,5% în România, în 2025 (INS)

Numărul persoanelor sărace în România a fost de 3,468 milioane în 2025, în scădere cu 3,5% faţă de anul anterior, iar rata sărăciei relative (AROP) s-a situat la 18,4%, cu 0,6 puncte procentuale sub nivelul raportat cu un an în urmă, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, în funcţie de gen, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor - cu 0,7 puncte procentuale - decât în rândul bărbaţilor (18,7% faţă de 18%).

În acelaşi timp, cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 18-24 ani (25,8%) şi a celor de 0-18 ani (23,6%).

De asemenea, rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi a fost 21,2%, în anul 2025,, în scădere cu 1,4 puncte procentuale faţă de anul 2024, însă mai mare cu 6,7 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori şi tineri dependenţi.

Datele INS relevă faptul că, în intervalul analizat, valoarea pragului de sărăcie relativă a fost de 24.435 lei/an/persoană.

"Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2025 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape 4 din 9 persoane (44,2%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 87,9%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 45,2%", precizează statistica.

Totodată, în anul 2025, rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 16,8%, în România, în scădere cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu anul anterior. Astfel, numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială şi socială severă a ajuns la 3.160.000 de persoane, femeile fiind mai afectate (55,9%), faţă de bărbaţi (44,1%.).

În plus, deprivarea materială şi socială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei. În 2025, incidenţa deprivării materiale şi sociale severe este mai ridicată, în principal, la persoanele în vârstă de până la 18 ani (21,1%) şi la persoanele vârstnice de 65 de ani şi peste (19,2%).

Tot în anul precedent, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 785.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă). Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a crescut cu un 1,3 puncte procentuale (5,6% faţă de 4,3%).

Distribuţia pe gen a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor cu 125.000 de persoane, de la un an la altul, Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaţilor cu 2,1 puncte procentuale (6,7% dintre femei, faţă de 4,6% dintre bărbaţi).

În ceea ce priveşte rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), aceasta s-a situat la 27,4%, corespunzătoare unui număr de 5,2 milioane de persoane. Faţă de anul 2024, se constată o descreştere a valorii indicatorului, cu 0,5 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 125.000 de persoane.

Conform INS, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbaţii (29,1% dintre femei şi 25,6% dintre bărbaţi), timp în care vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2025, mai mare la tinerii în vârstă de 18-24 ani (34,2%) şi la copii de 0-17 ani (32,4%), respectiv mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (23,0%).

În acelaşi context, ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 28%, iar din totalul persoanelor ocupate, în vârstă de 18 ani şi peste, 16% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, faţă de 36,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeaşi categorie de vârstă.

Persoanele care trăiau în gospodării fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (24,6%), în comparaţie cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi (29,4%).

"Incidenţa cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2025, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii dependenţi (50,2%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidenţă de 45,7% şi a gospodăriilor cu trei sau mai mulţi adulţi cu copii (35,7%). În cazul gospodăriilor fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi, cea mai mare incidenţă s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (33,0%), comparativ cu 20,0% în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulţi adulţi. Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit şi în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (38,0%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (36,0%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea Bucureşti-Ilfov (13,6%). Intersecţia componentelor indicatorului AROPE oferă informaţii pentru analiza detaliată a impactului fiecăreia dintre cele trei componente asupra evoluţiei indicatorului compus", notează INS.

O altă categorie de persoane analizată se încadrează în starea de deprivare materială şi socială severă (SMSD). Dintre cele 5,2 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3.468.000 de persoane se aflau în risc de sărăcie. Aproximativ 1.667.000 de persoane se aflau doar în risc de sărăcie, dar nu se erau în deprivare materială şi socială severă şi nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1.501.000 de persoane erau numai deprivate material şi social sever, iar 159.000 de persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situaţii.

"Privind la intersecţia a două câte două dintre componentele indicatorului AROPE, se observă că 1215 mii persoane se aflau în risc de sărăcie şi erau deprivate material şi social sever, 184 mii persoane se aflau în risc de sărăcie şi trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puţine persoane, 40 mii persoane, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii şi erau deprivate material şi social sever", menţionează sursa citată.

În acelaşi timp, aproximativ 403.000 de persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situaţii, respectiv: erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială şi socială severă şi trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii. AGERPRES(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)