Comportamentul investitorilor are un impact mai mare asupra rezultatelor pe termen lung decât performanţa activelor(analiză)

Comportamentul investitorilor are, de multe ori, un impact mai mare asupra rezultatelor pe termen lung decât performanţa activelor în sine, iar randamentele pierdute nu apar întotdeauna din cauza evoluţiei pieţei, ci din decizii luate în momente nepotrivite, cum ar fi vânzarea în perioade de volatilitate, concentrarea capitalului într-un singur activ, supraevaluarea oportunităţilor din listările foarte aşteptate sau subestimarea costurilor, relevă o analiză de specialitate, dată marţi publicităţii.

Potrivit analiştilor Freedom24, cinci greşeli care pot eroda randamentele investitorilor români sunt: încercarea de a anticipa piaţa; concentrarea pe un singur activ; vânzarea în perioade de volatilitate; cumpărarea acţiunilor în prima zi de tranzacţionare după IPO şi ignorarea comisioanelor.

"Pieţele de acţiuni îşi concentrează o parte importantă a câştigurilor anuale în doar câteva şedinţe de tranzacţionare, ceea ce face dificilă anticiparea momentelor potrivite de intrare şi ieşire. Potrivit Hartford Funds, ratarea celor mai bune zece zile dintr-o perioadă de 30 de ani, între 1950 şi 2025, ar fi înjumătăţit randamentul total, iar ratarea celor mai bune 30 de zile l-ar fi redus cu 84%. La o concluzie similară a ajuns şi JPMorgan Asset Management, analizând evoluţia indicelui S&P 500, reperul celor mai mari 500 de companii listate în SUA. O investiţie de 10.000 de dolari realizată în 2004 şi menţinută până în 2024 ar fi crescut la aproximativ 70.000 de dolari. În schimb, dacă investitorul ar fi ratat cele mai bune zece şedinţe de tranzacţionare, valoarea finală ar fi fost sub 35.000 de dolari. Problema este că cele mai bune zile sunt aproape imposibil de identificat în avans şi apar, de multe ori, foarte aproape de perioadele de scădere. Astfel, investitorii care ies din piaţă în timpul corecţiilor riscă să rateze etapa de recuperare care poate influenţa semnificativ randamentul pe termen lung", se arată în analiză.

În cel de-al doilea caz - concentrarea pe un singur activ - analiştii dau ca exemplu Cerebras Systems, companie americană specializată în cipuri pentru inteligenţă artificială, şi arată cum riscul de concentrare poate afecta un business. În 2024, G42, grup de AI şi cloud technology din Abu Dhabi, a generat 85% din veniturile Cerebras. În 2025, ponderea acestuia a scăzut la 24%, însă dependenţa s-a mutat spre un alt client: Mohamed bin Zayed University of Artificial Intelligence, instituţie de cercetare în domeniul AI din Abu Dhabi, care a ajuns să reprezinte 62% din vânzări. Deşi Cerebras anunţase în ianuarie 2026 un contract multianual cu OpenAI, evaluat la peste 20 de miliarde de dolari, acesta nu generase venituri înainte de listare.

"Pentru investitorii individuali, principiul este similar: concentrarea capitalului într-o singură acţiune creşte expunerea la riscurile specifice acelei companii, de la schimbări de reglementare până la probleme operaţionale sau pierderea unor clienţi importanţi. Diversificarea nu elimină riscul de piaţă, dar poate reduce impactul unui eveniment izolat asupra întregului portofoliu", indică analiza.

În ceea ce priveşte vânzarea în perioade de volatilitate, la 19 decembrie 2025, Banca Japoniei a majorat dobânda de referinţă cu 25 de puncte de bază, până la 0,75%, cel mai ridicat nivel din 1995. Decizia a pus presiune pe activele cu randament ridicat şi a determinat lichidări forţate ale poziţiilor din aşa-numitul yen carry trade, unde expunerea era estimată la aproximativ 500 de miliarde de dolari.

Astfel de episoade creează adesea contextul în care investitorii individuali ajung să transforme scăderile temporare ale pieţei în pierderi efective. Potrivit DALBAR, companie americană de cercetare, investitorul mediu în fonduri de acţiuni a subperformat indicele S&P 500 în 2024 cu 8,48 puncte procentuale, obţinând un randament de 16,54%, faţă de 25,02% pentru indice. Diferenţa este explicată, în mare parte, prin decizii de cumpărare şi vânzare luate în momente nepotrivite.

Crizele anterioare confirmă acelaşi tipar. Investitorii care au rămas expuşi pieţei în timpul crizei din 2008 - 2009 şi-au recuperat capitalul şi au revenit pe profit până în 2012.

"Aceste cinci greşeli au un element comun: îi pot determina pe investitori să vândă sistematic la preţuri scăzute, atunci când incertitudinea este la cel mai înalt nivel, şi să cumpere la preţuri ridicate, când optimismul este deja inclus în preţuri. Datele arată o diferenţă persistentă între randamentul mediu obţinut de investitorii de retail şi performanţa indicelui de piaţă. În multe cazuri, aceasta este determinată mai puţin de piaţă în sine şi mai mult de factori comportamentali - nerăbdare, încredere excesivă, teamă în perioadele de volatilitate şi tentaţia de a reacţiona la ştirile de moment în locul unei strategii investiţionale disciplinate", a declarat Radu-Iulian Pădurean, Network Development Manager în cadrul Freedom24.

A patra greşeală - cumpărarea acţiunilor în prima zi de tranzacţionare după IPO - este exemplificată tot cu cazul Cerebras. Astfel, acţiunile Cerebras au deschis prima zi de tranzacţionare la 385 de dolari, de peste două ori peste preţul de ofertă de 185 de dolari. În zilele următoare însă, acţiunile Cerebras s-au tranzacţionat într-un interval de aproximativ 236 - 338 de dolari.

"O evoluţie puternică în prima zi poate părea o confirmare a investiţiei însă, în practică, poate reflecta mai degrabă cererea pe termen scurt decât valoarea fundamentală pe termen lung.

Creşterile ample din prima zi nu sunt neobişnuite. Datele Statista arată că randamentul mediu în prima zi pentru IPO-urile din SUA a fost de 36% în 2020, cel mai ridicat nivel din 2013. În timpul bulei dot-com din 2000, creşterea medie din prima zi a ajuns la aproximativ 60%. Astfel de perioade coincid frecvent cu un nivel ridicat de optimism speculativ", explică analiza.

Referitor la ignorarea comisioanelor, specialiştii atrag atenţia că un comision anual de 1% poate părea redus, dar efectul său pe termen lung este semnificativ. Potrivit QuantFlow Lab, 10.000 de dolari investiţi la un randament brut anual de 10,5% ar ajunge la 228.140 de dolari în cazul unui comision de 0,03%, comparativ cu 170.949 de dolari în cazul unui comision de 1%.

"Comisioanele sunt aplicate activelor administrate, nu doar profiturilor. Sumele plătite sub formă de costuri nu mai sunt reinvestite şi, prin urmare, nu mai beneficiază de efectul compunerii. ETF-urile pe indici largi de piaţă au, de regulă, costuri totale anuale între 0,03% şi 0,20%, în timp ce fondurile administrate activ pot percepe comisioane între 0,40% şi 1,00% sau chiar mai mult", se subliniază în analiză.

Freedom 24 este brokerul european de retail al Freedom Holding Corp., grup listat pe Nasdaq, care pregăteşte lansarea unui birou în România.