Miniştrii europeni ai Energiei sunt foarte divizaţi cu privire la răspunsul la criză

 

"Trebuie să ne aşteptăm la dezbateri cu adevărat intense", în special cu privire la "necesitatea unor soluţii pe termen lung" pentru a contracara viitoarele şocuri energetice, a declarat la sosire ministrul sloven al Infrastructurii, Jernej Vrtovec, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE.

 

În condiţiile în care preţul electricităţii pe piaţa angro a explodat ca urmare a creşterii cotaţiilor la energiile fosile, autorităţile de la Paris solicită o decuplare a pieţei de electricitate de piaţa gazelor naturale, în ideea de a împiedica o aliniere automată a preţului redus al energiei nucleare de cel al gazelor naturale, apreciind că această corelare este una depăşită în contextul pieţei unice europene.

 

În plus, dincolo de soluţiile pe termen scurt propuse de Bruxelles (reduceri de taxe şi subvenţii pentru gospodării), autorităţile de la Atena şi Madrid solicită o reformă de amploare a pieţelor energetice.

 

"Este un moment absolut extraordinar (...) propunerile noastre sunt clare şi solide" pentru a decupla preţurile surselor de energie, dar şi pentru a plafona preţul gazelor, a declarat marţi Sara Aagesen Munoz, secretar de stat în Ministerul Energiei din Spania.

 

Însă nouă state membre s-au opus luni, într-o declaraţie comună, la ideea oricărei reforme a pieţei unice de electricitate, apreciind că actuala criză depinde de factori mondiali conjuncturali. Aceste state (Austria, Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Letonia şi Ţările de Jos) apreciază că o piaţă unde există o concurenţă între furnizorii de electricitate "contribuie la inovaţie şi la securitatea aprovizionării", facilitând în acelaşi timp tranziţia spre energiile decarbonate.

 

Între timp, alte două state (Suedia şi Belgia) s-au asociat şi ele la această declaraţie, a anunţat marţi ministrul Energiei din Luxemburg, Claude Turmes.

 

"Pieţele de electricitate funcţionează foarte bine", a insistat Claude Turmes, după ce la începutul lunii octombrie acelaşi oficial vorbea de "preţurile cu adevărat competitive din ultimele două decenii" şi aprecia că o intervenţie a statului "ar fi extrem de periculoasă, pentru că ar distruge orice încredere".

 

Cu toate acestea, oficialul luxemburghez s-a declarat deschis la o întărire a interconexiunilor între reţelele europene în două regiuni relativ izolate: statele baltice, care sunt încă mult prea dependente de producţia de electricitate din Rusia, şi peninsula iberică.

 

În schimb, Claude Turmes a criticat propunerea Spaniei privind achiziţiile la comun de gaze naturale, apreciind că această idee ar necesita mai mulţi ani pentru a fi pusă în practică şi, în plus, ar ridica probleme legate de stocarea gazelor.

 

La rândul său, Comisia Europeană a anunţat că va analiza dacă piaţa europeană de electricitate funcţionează în mod adecvat, dar a adăugat că nu există dovezi care să sugereze că un alt sistem ar proteja mai bine statele membre de creşterea costurilor la energie.