Listarea SpaceX ridică semne de întrebare; evaluarea companiei depăşeşte de peste patru ori PIB-ul României(analiză)

Evaluarea SpaceX a ajuns la 1,78 trilioane de dolari, nivel care depăşeşte de peste patru ori Produsul Intern Brut al României, iar mecanismul prin care compania a ajuns la această valoare ridică semne de întrebare privind funcţionarea pieţelor bursiere, potrivit unei analize realizate de Frames.

Listarea celui mai mare IPO din istorie, oferta publică iniţială a SpaceX, a stârnit entuziasm în pieţele globale dar şi multe semne de întrebare legate de noua arhitectură bursieră globală, notează compania de consultanţă.

Potrivit unei analize realizate de experţii companiei, mecanismul prin care SpaceX a ajuns la această valoare ridică serioase semne de întrebare, iar modificările din regulamentele de funcţionare ale Nasdaq riscă să transforme fondurile de index pasive dintr-un scut de protecţie al economiilor populaţiei într-un mecanism automat de achiziţie la preţuri de bulă speculativă.

"Compania de tehnologie spaţială, condusă de Elon Musk, a atins o evaluare astronomică de 1,78 trilioane de dolari. Această cifră depăşeşte de peste patru ori Produsul Intern Brut al României. Şi asta în condiţiile în care SpaceX generează venituri anuale de aproximativ 19 miliarde de dolari. În spatele entuziasmului generat de explorarea cosmică, de poziţia de leader pe segmentul lansărilor orbitale, se ascunde o arhitectură financiară extrem de complexă", mai arată studiul.

Potrivit analiştilor, primul mare semn de întrebare este legat de valoarea sa pe piaţa financiară. În esenţă, din punct de vedere tehnic, SpaceX a solicitat un multiplicator de venituri de peste 90 de ori valoarea încasărilor actuale.

Prin comparaţie, listarea istorică a platformei Facebook din 2012 s-a realizat la un multiplicator de 10 ori veniturile prognozate.

"Pentru a justifica acest indicator, discursul oficial s-a mutat de la transportul spaţial către promisiunea construirii unei viitoare infrastructuri globale de inteligenţă artificială, formată din centre de date amplasate direct pe orbită", se mai arată în document.

Rădăcinile acestei evaluări masive îşi au originea în tranzacţiile realizate de Elon Musk în toamna anului 2022, spun experţii.

"Achiziţia platformei Twitter pentru suma de 44 de miliarde de dolari a fost susţinută de mari fonduri de capital privat, precum Andreessen Horowitz, Founders Fund şi alţi investitori internaţionali. În primele luni, valoarea comercială a reţelei redenumite X a scăzut semnificativ. Iar pentru a absorbi aceste pierderi fără a lichida activele, s-a apelat la o structură de fuziuni succesive", susţin specialiştii Frames.

Platforma X a fost vândută in-house, pentru 45 miliarde de dolari, către noua companie de inteligenţă artificială xAI, iar ulterior xAI a fost integrată în structura financiară a SpaceX.

"Prin acest proces de redistribuire a titlurilor de valoare, investitorii privaţi care au finanţat preluarea Twitter deţin astăzi acţiuni în cadrul SpaceX. Pentru ca aceste profituri teoretice să fie transformate în bani gheaţă, era necesară deschiderea porţilor către piaţa publică, iar IPO-ul istoric lansat acum a deschis porţile'', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames, citat în comunicat.

Structura clasică a unui IPO presupune alocarea a 90% din acţiuni către marii investitori instituţionali şi doar 10% către publicul larg.

SpaceX a modificat această proporţie, direcţionând 30% din volumul total de acţiuni către investitorii de retail. În jargonul bursier, o alocare masivă către publicul larg indică faptul că Elon Musk şi-a dorit să pună în funcţiune un adevărat "aspirator financiar" care să absoarbă interesul publicului larg, mai ales din ţările dezvoltate, pentru produsele sale.

"Multă publicitate, o imagine de câştigător, Elon Musk a mizat pe succesul său şi, iată, i-a ieşit în ciuda semnelor de întrebare ale managerilor de fonduri legate de valoarea companiei listate'', a afirmat Negrescu.

În opinia sa, mai interesant este însă un alt aspect, extrem de relevant privind tendinţa de viitor a pieţelor bursiere.

"Coincidenţă sau nu, asta rămâne de văzut, Bursa Nasdaq a modificat regulile privind modul în care noile firme listate pot intra în indicii bursieri precum Nasdaq-100. Până în primăvara acestui an, regulamentul bursei includea o perioadă de maturizare (seasoning) de minimum un an, interval în care piaţa liberă putea evalua rapoartele financiare trimestriale ale unei companii noi înainte ca aceasta să fie inclusă în indice", se mai precizează în document.

Bursa Nasdaq a modificat însă acest document prin introducerea Clauzei de Intrare Rapidă (Fast Entry Rule). Conform noilor reguli, o companie cu o capitalizare gigantică poate fi inclusă în indicele principal în doar 15 zile de tranzacţionare de la debut, susţin reprezentanţii companiei de consultanţă.

Decizia a fost influenţată de competiţia acerbă cu New York Stock Exchange şi London Stock Exchange Group pentru atragerea celui mai mare IPO din istorie.

"Rezultatul concret este că fondurile de index vor fi obligate automat prin algoritm să cumpere acţiuni SpaceX la preţul pieţei, indiferent de evaluarea fundamentală. Şi asta în condiţiile în care aproape o treime din totalul investiţiilor în acţiuni americane sunt plasate în instrumente pasive care replică indici precum Nasdaq-100. (...) Ce înseamnă acest lucru? În esenţă, mecanismul face ca mare parte din acţiuni să fie cumpărate de aceste fonduri care vor susţine, practic, o bună parte din prezenţa SpaceX pe bursă'', arată analiza Frames.

Potrivit analiştilor, modificările legislative de pe platformele americane riscă să creeze un efect spectaculos la nivelul întregii industrii financiare şi nu numai.

S&P 500, cel mai mare indice bursier de pe planetă, analizează în prezent eliminarea cerinţei ca o companie să demonstreze profitabilitate contabilă înainte de a fi inclusă în structura sa.

O asemenea schimbare filozofică va deschide uşa pentru listarea unor giganţi din zona inteligenţei artificiale precum OpenAI sau Anthropic. Evaluat la sute de miliarde de dolari pe baza entuziasmului tehnologic, acest segment consumă volume uriaşe de capital fără a genera fluxuri stabile de profit operaţional.

"Toţi marii jucători din industria AI finanţează în prezent acest domeniu, investind sume de până la 20 de ori mai mari decât cele care ies drept câştig de pe urma acestor platforme AI. Altfel spus, subvenţionează acest sistem care, mai repede sau mai târziu, se va transforma ori într-un fiasco financiar uriaş sau într-un alt tip de platformă în care accesarea serviciilor AI va ajunge la un preţ care să permită marcarea unor profituri, adică de câteva ori mai mare decât în prezent'', mai arată analiza Frames.

Potrivit analiştilor, indiferent cum se va rezolva problema finanţării sectorului AI, fără mecanisme stricte de reglementare, fondurile pasive destinate economiilor de pensii ale populaţiei riscă să devină instrumente automate de salvare (bailout) pentru investitorii timpurii de capital de risc care au nevoie de lichiditate. "Admiraţia justificată faţă de performanţele inginereşti ale SpaceX nu trebuie să eclipseze analiza critică a modului în care activele reale sunt utilizate ca vehicule pe pieţele de capital'', a mai declarat Adrian Negrescu.

Frames este un think tank economic specializat în dezvoltarea de analize şi studii de piaţă privind economia.