Fechet: Cred că România este ţara cu cele mai multe strategii pe cap de locuitor; marea problemă este că nu există “fallow-up”

 

"Strategia în sine nu este suficientă. România la capitolul strategii, fie că discutăm de strategia de adaptare, de schimbări climatice, planuri de acţiune, cred că suntem ţara cu cele mai multe strategii pe cap de locuitor - şi marea problemă în legătură cu toate aceste documente este că nu există "fallow up". (...) Toată lumea, teoretic, după ce citeşte documentul ştie ce are de făcut, însă cred că marea problemă este legată de modul în care ne asigurăm că acea strategie este pusă în aplicare. Cred că aceasta este principala provocare, că ţine de Ministerul Mediului, că ţine de alte ministere, cred că marea artă este aceea de a veni cu o legislaţie subsecventă care, prin măsuri care să sprijine modul concret în care implementăm strategia, prin măsuri sancţionatoare, acolo unde există o neconformitate sau prin orice alt tip de măsuri - să reuşim să împingem din spate toată economia, fie că discutăm despre sectorul public, fie că discutăm despre sectorul privat şi fie încurajându-i, fie penalizându-i, să ne asigurăm că de la an la an ne uităm pe hârtie şi avem nişte cifre concrete", a menţionat Mircea Fechet, la conferinţa "Economia circulară, de la bune intenţii la practică".

 

El a afirmat că, în unele situaţii, lipsesc lucruri concrete care să facă tranziţia de la teorie, adică de la legislaţie, la practică.

 

"Dacă discutăm despre repararea echipamentelor electrice şi electronice, ne tot chinuim. Acum vreo 4 ani am încercat să scriu un ordin de ministru care să reglementeze acest proces. Am fost şi în câteva astfel de facilităţi de mini-laboratoare de reparaţie, după care ne-am împotmolit cu ordinul de ministru. Cred că suntem singura ţară din lume care reglementează repararea şi reutilizarea echipamentelor electrice şi electronice, dar în continuare ne lipsesc lucruri concrete care să facă tranziţia de la teorie, adică de la legislaţie, la practică, pentru că ne aflăm exact în aceeaşi situaţie de acum 5 ani, de acum 7 ani, în care echipamentele zac, unele dintre ele foarte bune spre a fi refolosite, prin tot felul de hale industriale şi alte astfel de fabrici de reciclare, multe ajung tocate, multe ajung valorificate, dar foarte puţine ajung să fie reintroduse în economie", a mai spus ministrul.

 

Totodată, el a subliniat că finanţarea reprezintă una dintre cele mai bune metode de încurajare a procesului de trecere la economia circulară.

 

"Fie că discutăm despre programe ce ar putea fi finanţate din fonduri de mediu, fie că discutăm despre acele fabrici de reciclare despre care tot discutăm, ce urmează să le finalizăm din PNRR, cred că o modalitate de a împinge din spate tot acest proces este finanţându-l", a adăugat Fechet.

 

Pe de altă parte, el a subliniat că economia circulară este un concept relativ nou şi, probabil, greu de înţeles pentru foarte multe persoane.

 

"Ciudăţenia economiei circulare este aceea că, în timp ce România a evoluat atât de mult în atât de multe domenii, dacă discutăm despre sistemul sanitar, dacă discutăm de infrastructură, de produs intern brut pe cap locuitor, despre orice indicator economic şi nu numai, vom constata că, raportat la nivelul pe care România îl avea în anii 1990, faţă de modelul la care suntem astăzi, există un progres formidabil. (...) Dacă discutăm despre economia circulară, lucrurile au evoluat pe dos pentru că, în anii 1990 eram campioni probabil la refolosirea lucrurilor, la repararea lor, chiar şi în materia ambalajelor de băuturi, pentru că aţi amintit despre sistemul Garanţie-returnare. Aveam un astfel de sistem pentru că eu încă îmi amintesc cum duceam sticlele la punctul de colectare şi recuperam câte 2 lei pentru fiecare sticlă. Din acest punct de vedere cred că am fi fost un exemplu de bună practică privind circularitatea, deşi este foarte adevărat că o făceam de nişte raţiuni şi nişte nevoi specifice acelor ani de tristă amintire, însă nimic nu ne opreşte, cu atât mai mult cu cât avem toată această încărcătură istorică, să redevenim o ţară pionier la capitolul circularitate", a punctat ministrul.