Execuția bugetului general consolidat în primele 7 luni din 2025 | Deficit de 4,04% din PIB, venituri în creștere cu 11,8%

Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 mld lei, în scãdere cu 5,4 mld lei fațã de primele 7 luni din 2024 (71,04 mld lei).  În termeni procentuali, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la același nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent.

Veniturile bugetului general au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, în creștere cu 11,8% fațã de anul anterior, în timp ce cheltuielile  în sumã de 447,21 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,1%.

„Deși deficitul a scãzut ușor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Aceastã situație subliniazã necesitatea stringentã de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradãrii ratigului investițional rãmâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țãrii și pentru a garanta cã România are un parcurs economic predictibil și sigur. De aceea este foarte important sã menținem cheltuielile sub control, sã continuãm traseul ascendent al ritmului de colectare și sã tratãm cu responsabilitate rectificarea bugetarã. 

Angajamentele noastre rãmân ferme: disciplina bugetarã, investiții strategice și o însãnãtoșirea economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

1. Veniturile bugetului general

Încasãrile din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 mld lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinatã de avansul semnificativ al încasãrilor din impozitul pe dividende (+84,0%), datoritã dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.

Totodatã, o dinamicã pozitivã a fost consemnatã și în cazul încasãrilor din impozitul pe salarii (21,4%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%). Evoluția acestei categorii de venituri a fost influențatã de eliminarea facilitãților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentarã și a activitãților de creare de programe pentru calculator.

Contribuțiile de asigurãri au înregistrat 121,07 mld lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie.

Încasãrile din impozitul pe profit au însumat 26,17 mld lei, în creștere cu 11,1% (an/an), susținutã de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.

Încasãrile nete din TVA au însumat 69,99 mld lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an). Evoluția acestor încasãri poate fi explicatã atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), fațã de nivelul rambursat în aceeași perioadã a anului trecut (19,59 mld. lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 mld lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bazã mai ridicat.

Veniturile din accize au însumat 26,67 mld lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasãrilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun  (9,8%).

Veniturile nefiscale au însumat 34,71 mld lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasãrile aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România - S.A.

Sumele rambursate de Uniunea Europeanã în contul plãților efectuate și donații au totalizat 28,62 mld lei, în creștere cu 33,6% (an/an).

2. Cheltuielile bugetului general consolidat

Cheltuielile de personal au însumat 99,72 mld lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintã un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari fațã de aceeași perioadã a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei, în creștere cu 0,5% comparativ  cu aceeași perioadã a anului precedent. O creștere se reflectã la bugetul Fondului național unic de asigurãri sociale de sãnãtate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fãrã contribuție personalã și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sãnãtate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld lei, cu 9,83 mld lei mai mari fațã de aceeași perioadã a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socialã au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socialã a fost influențatã, în principal, de implementarea mãsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socialã au fost influențate și de plãțile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electricã și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumã de 2,40 mld lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 mld lei, în principal, aceastã sumã reprezintã subvenții pentru transportul de cãlãtori și sprijinirea producãtorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electricã și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 mil lei).

Alte cheltuieli  au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despãgubiri civile și sumele aferente titlurilor de platã emise de Autoritatea Naționalã pentru Restituirea Proprietãților, în creștere cu 12,6 mld.lei fațã de aceeași perioadã a anului 2024.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeanã aferente agriculturii) au fost de 34,76 mld lei,  în creștere cu 23,43% fațã de aceeași perioadã a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 mld lei, cu 8,23% mai mari fațã de aceeași perioadã a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 mld.