Europa rămâne puternic dependentă de importurile de energie chiar şi după criza energetică (analiză)

Europa rămâne puternic dependentă de importurile de energie chiar şi după criza energetică, dependenţa de Rusia fiind înlocuită cu dependenţa de alte ţări, arată o analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), pe baza datelor Eurostat.

Potrivit sursei citate, România este ţara cea mai puţin dependentă de gazele de import şi a doua cea mai puţin dependentă de importul de produse petroliere.

"Dependenţa de importurile de energie în Europa nu a suferit modificări importante în ultimii ani, Europa rămânând puternic dependentă de importurile de energie chiar şi după criza energetică. Analiza datelor Eurostat demonstrează că măsurile luate în ultima perioadă nu au modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuindu-se dependenţa de Rusia cu dependenţa de alte ţări. Se poate observa că dependenţa de importurile de energie din Rusia a scăzut de trei ori, dar nu a fost eliminată total", precizează preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.

În ceea ce priveşte dependenţa de importurile de gaze, aceasta a crescut în ultimii ani, chiar dacă dependenţa de importurile de gaze provenite din Rusia a scăzut de trei ori.

"Analizând dependenţa de importurile de gaze în ultimii cinci ani în funcţie de canalele de transport, se constată că au scăzut puternic cantităţile de gaze importate prin conducte din Rusia, acestea reducându-se de patru ori, dar au crescut de trei ori importurile de gaze din Rusia prin insfrastructura GNL şi de două ori importurile de gaze prin infrastructura GNL din afara Rusiei. De asemenea, se remarcă faptul că a crescut cantitatea de gaze importată din afara Rusiei prin conducte", precizează sursa citată.

În opinia sa, singura reducere a dependenţei de importuri poate fi observată pe piaţa produselor petroliere, unde a scăzut dependenţa Europei de importuri cu circa 8%. Aceasta s-a realizat pe fondul creşterii obligaţiei de a introduce biocombustibili în combustibilii clasici, cât şi datorită maşinilor hibrid şi a celor electrice. De asemenea, este sectorul unde avem cea mai mare reducere a dependenţei faţă de un produs energetic din Rusia, practic dependenţa faţă de Rusia scăzând de şase ori.

Nu în ultimul rând, dependenţa faţă de cărbunele important în UE a crescut în anii 2021 şi 2022, odată cu repornirea unor centrale pe cărbune urmare a crizei gazelor şi a revenit ulterior la nivelul din anul 2019. Cea mai redusă scădere a dependenţei de importuri din Rusia este la nivelul cărbunelui, aceasta diminuându-se cu doar 6%.

"Analizând dependenţa diferitelor ţări faţă de importurile de energie vedem că ţările insulare se găsesc în topul ţărilor dependente de energie, iar la polul opus sunt România (a 4-a cea mai puţin dependentă ţară din UE), înainte de Suedia, Estonia şi Islanda. România este ţara cea mai puţin dependentă de gazele de import şi a doua cea mai puţin dependentă de importul de produse petroliere", a transmis preşedintele AEI.