Dezvoltarea unei strategii naţionale pentru lanţul valoric al hidrogenului ecologic, soluţie pentru un transport sustenabil (studiu)

 

Propunerea este inclusă în Studiul privind Viitorul Transportului, realizat de Confederaţia Patronală Concordia, cu ajutorul Deloitte.

 

"În contextul european al tendinţelor de decarbonizare, există necesitatea de a stabili un cuprinzător plan durabil pentru trecerea la verde a sectorului transporturilor, adaptat la specificul fiecăruia mod de transport. Confederaţia Patronală Concordia a realizat, cu ajutorul Deloitte, Studiul privind Viitorul Transportului, care reprezintă o primă foaie de parcurs pentru a ne atinge ţintele, în contextul tendinţelor europene de decarbonare, al obiectivelor Planului Naţional în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice şi al obiectivelor pachetului Fit for 55. Studiul Concordia are în vedere două scenarii pentru sectorul transporturilor din România: unul bazat pe situaţia actuală şi pe politicile existente ("As-Is") şi unul cu măsuri intensificate de reducere a gazelor cu efect de seră pentru atingerea ţintelor stabilite pentru 2030 (18% surse de energie regenerabilă în transport - RES-T)", se arată într-un comunicat al Asociaţiei Energie Inteligentă, transmis luni AGERPRES.

 

În acest studiu sunt incluse 40 de propuneri de politici publice necesare pentru ca România să-şi poată atinge ţintele.

 

Astfel, una dintre propuneri vizează utilizarea unei metode mai cuprinzătoare pentru evaluarea impactului CO2 asupra combustibililor: de la sondă la roată, în condiţiile în care, potrivit autorilor studiului, măsurarea doar la ţeava de eşapament (de la rezervor la roată) denaturează acţiunea politicii de reducere a CO2 în transportul rutier comercial.

 

O altă propunere cuprinsă în Planul se măsuri se referă la introducerea unui cadru de impozitare mai favorabil pentru combustibilii de tranziţie cu emisii scăzute de carbon (GNC, GNL) şi biocarburanţi (biometan, bioetanol) pentru ca respectivii combustibili proveniţi din energie regenerabilă să fie mai viabili din punct de vedere economic. În cazul H2, este necesar mai întâi un cadru de reglementare, subliniază documentul citat.

 

Dezvoltarea a două terminale GNL în portul Galaţi şi portul Constanţa pentru distribuţie, stimularea dezvoltării infrastructurii de alimentare cu GNC şi GNL prin grant-uri şi subvenţii şi stabilirea unor instrumente financiare disponibile persoanelor juridice care intenţionează să dezvolte tehnologii şi facilităţi pentru producerea de biocombustibili (şi biometan) din deşeuri şi materii prime nealimentare şi nefurajere sunt alte propuneri avansate în studiul privind viitorul transporturilor.

 

Autorii avansează, de asemenea, ideea acordării de "ajutoare de stat" pe bază de subvenţii către operatorii de transport de marfă feroviar, proprietarii de vagoane specializate şi de material rulant care pot fi modernizate, pentru acoperirea diferenţei de costuri dintre transportul rutier şi cel inter-modal (realizat în sistemul RO-LA) prin fonduri de compensare anuale de la bugetul de stat.

 

Alte sugestii se referă la acordarea unui bonus de greutate pentru vehiculele comerciale uşoare alimentate cu combustibili alternativi de până la 4,2 tone GWV, cu permis de conducere B, restricţionarea înmatriculărilor de noi vehicule convenţionale, cu combustie internă, începând cu anul 2030, implementarea rovinietei pe bază de distanţă pentru vehiculele grele de marfă şi restricţionarea înmatriculărilor de vehicule noi < Euro 4 până în 2025.â

 

Totodată, în planul de măsuri realizat de Concordia şi Deloitte sunt menţionate şi restricţii urbane privind accesul vehiculelor (UVAR), favorizând autobuzele şi autocarele în detrimentul autoturismelor, creşterea numărului de locuri de parcare rezervate vehiculelor destinate serviciilor de taxi şi/sau "car sharing" care utilizează combustibili alternativi şi asigurarea accesului acestora la punctele de încărcare împreună cu reducerea taxei anuale, a taxei de înmatriculare şi a taxei ITP pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi (inclusiv GNC / GNL) şi continuarea parcării gratuite pentru vehiculele pe bază de combustibili alternativi.

 

Autorii propun extinderea programelor Rabla şi Rabla Plus la vehiculele comerciale, promovând, de asemenea, achiziţionarea de vehicule compatibile cu GNC / GNL, în conformitate cu stimulentele pentru reînnoirea parcului auto şi casarea vehiculelor vechi/poluante, o impozitare redusă aplicabilă proprietarilor de flote BEV şi scăderea sau plafonarea taxelor pe biletele de autobuz şi autocar.

 

Alte soluţii pentru un transport sustenabil în România ar fi dezvoltarea reţelei de piste pentru biciclete (>1000 km) (şi spaţii de depozitare) în oraşe şi asigurarea legăturilor cu zonele metropolitane dar şi implementarea conceptului de tren urban în marile oraşe, în special legând oraşul Bucureşti cu zonele sale limitrofe.

 

"Accelerarea dezvoltării infrastructurii de navigaţie şi îmbunătăţirea coridorului de pe Dunăre dintre România şi Bulgaria, în vederea stimulării unui transport de marfă sustenabil, subvenţionarea taxelor portuare percepute pentru acostarea navelor propulsate cu GNC sau GNL, biometan, hidrogen sau electricitate; sprijinirea achiziţionării unor noi ambarcaţiuni alimentate cu biocombustibili lichizi, GNC sau GNL, biometan, hidrogen sau electricitate; implementarea programului RefuelEU Aviation - stimularea ofertei şi cererii locale de combustibil sustenabil pentru aviaţie în vederea obţinerii unei ponderi de 2% din consumul total de combustibil pentru aviaţie până în 2025, 5% până în 2030, 32% până în 2040 şi 75% până în 2050 - conform pachetului Fit For 55", sunt alte câteva propuneri incluse în studiul privind Viitorul transportului în România.