Consultanţii Fiscali: Regula de taxare suplimentară a companiilor multinaţionale din România, un derapaj în materie de legiferare fiscală

Potrivit sursei citate, regula propusă nu mai are caracterul de corecţie a derapajelor unor contribuabili, ci devine ea însăşi un derapaj în materie de legiferare fiscală, care nu-şi găseşte echivalent în cadrul european şi internaţional.

"În nota de fundamentare a propunerii se fac trimiteri la procentul de 3% care ar fi folosit în SUA în cadrul aşa numitului BEAT (base erosion anti-abuse tax, taxă reconfirmată în recentul OBBBA - One Big Beautiful Bill Act). Pentru a clarifica şi această încercare de a arăta că s-ar fi preluat un mecanism folosit de SUA, adică o bună practică, suntem nevoiţi să precizăm că orice comparaţie este total gratuită şi nefundamentată, atâta timp cât plafonul BEAT se calculează prin raportarea la întreaga bază de cheltuieli deductibile ale unei companii (nu doar la cele de aceeaşi natură cum prevede proiectul propus de MF), iar suma care trece de acest plafon este impozitată la un nivel minim, nicidecum cu rata generală a impozitului pe profit", notează CCF.

Pe acest subiect, Adrian Luca, prim-vicepreşedinte în Consiliul superior al CCF, a arătat că propunerea Ministerului Finanţelor modifică radical formula de calcul, dar păstrează în mod artificial procentul de 3% din modelul american, utilizându-l într-un scop diferit faţă de mecanismul BEAT la care se face referire.

"Chiar şi în cazul plafonului de 3% aplicat în Polonia pentru aşa-numite profituri transferate, formula de calcul ţine cont de întreaga masă de cheltuieli potenţial deductibile şi se aplică doar pentru tranzacţii cu parteneri nerezidenţi din jurisdicţii fiscale necooperante sau cu impozitare foarte redusă, nu pentru toate tranzacţiile fireşti şi corecte cu toţi afiliaţii, inclusiv cele cu afiliaţi rezidenţi în România. Prin urmare, propunerea Ministerului Finanţelor nu preia nici mecanismul american şi nici pe cel polonez propriu-zis, ci doar procentul de 3%, aplicat însă "original" după o altă formulă de calcul şi într-un scop complet diferit şi, evident, cu efecte economice negative pentru România", se mai arată în comunicatul citat.

În viziunea CCF, pentru un investitor străin este cel puţin contrariant că, dacă nu aduce documente, poate să-şi deducă în proporţie de 50% cheltuielile nesemnificative cu maşina de serviciu, dar dacă pe bază de documente aduce din grupul său finanţare de zeci de milioane de euro şi servicii absolut necesare dezvoltării filialei din România la un preţ corect, plăteşte impozitul corect statului, nu poate deduce nimic din aceste cheltuieli.

"Pur şi simplu, se ajunge la situaţia aberantă în care investitorul să fie penalizat pentru simplu fapt că face parte dintr-un grup. În esenţă, propunerea riscă să creeze premisele respingerii modelelor de business integrate, utilizate pe scară largă în economia europeană şi globală, prin limitarea nejustificată a utilizării acestora în România. Subliniem că acest efect care trebuie înţeles la adevărata sa dimensiune. O companie care poate demonstra, pe bază de documente şi analize bine fundamentate, de ce este mai avantajos şi, în multe cazuri, nu are altă alternativă la împrumutul de la grup (pentru că nu găseşte pe piaţă acel mix între valoare împrumut-preţ-condiţionalităţi), va ajunge la situaţia de a nu-şi putea deduce costurile de finanţare. Aceasta înseamnă, practic, pierderea oricărei competitivităţi externe pentru companiile din România şi blocarea finanţării pentru o mare parte din companiile serioase din România", consideră experţii.

Camera Consultanţilor Fiscali este o organizaţie profesională de utilitate publică, persoană juridică fără scop lucrativ, cu patrimoniu şi buget propriu, constituită din consultanţi fiscali, consultanţi fiscali asistenţi care au dobândit această calitate, precum şi societăţile de consultanţă fiscală, autorizate de Cameră, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de Guvern nr. 71/2001.