Consiliul UE a constatat deficienţe în aplicarea acquis-ului Schengen şi în Olanda, nu doar în Austria, relevă Eugen Tomac

 

Deficienţele respective au fost identificate în urma unor evaluări efectuate în perioada 23-28 iunie 2022 în ceea ce priveşte politica vizelor şi în 2021 în ceea ce priveşte domeniul returnării.

 

Informaţia a fost făcută publică vineri de europarlamentarul Eugen Tomac pe o pagină de socializare, pe care postează şi linkuri către site-ul Consiliului UE unde sunt disponibile cele două documente. În opinia sa, acestea ''pot şi trebuie să fie folosite de autorităţile române şi de cele bulgare în negocierile de săptămâna viitoare din Suedia'' în eforturile de aderare a celor două ţări la Schengen.

 

''Bineînţeles, nu pot să nu apreciez decizia politică a Olandei de a susţine în prezent aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. Nu putem uita însă că, timp de 11 ani, ne-a fost îngrădit acest drept în mod nejustificat de către o ţară care astăzi este 'certată' pentru deficienţe grave ce ţin chiar de protejarea spaţiului Schengen'', comentează Eugen Tomac.

 

''Guvernele român şi bulgar trebuie să acţioneze în mod coordonat şi eficient. Este limpede că în spaţiul Schengen putem şi trebuie să intrăm doar împreună. Olanda se opune accesului Bulgariei, iar această decizie ne afectează în mod direct şi pe noi. Prin urmare, consider că, dacă pe 26 ianuarie, la Consiliul JAI, nu avem o concluzie şi un calendar asumat de corectare a votului discriminatoriu din 8 Decembrie 2022, atunci singura şi cea mai rapidă cale de a intra în spaţiul Schengen rămâne acţiunea la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene'', adaugă acesta.

 

În urmă cu o săptămână, europarlamentarul PPE a făcut cunoscut că, la reuniunea din 19 decembrie 2022, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie prin care formulează şi pentru Austria recomandări de remediere a deficienţelor identificate în evaluarea din 2020 a aplicării de către această ţară a acquis-ului Schengen în domeniul returnării cetăţenilor unor terţe state.

 

Toate aceste documente vor fi transmise Parlamentului European şi parlamentelor naţionale, iar ţările vizate - Austria şi Olanda - au termene de una sau două luni pentru a transmite Comisiei şi Consiliului planuri de acţiune pentru remedierea deficienţelor identificate.

 

Preşedinţia suedeză a Consiliului UE organizează pe 26 şi 27 ianuarie, la Stockholm, o reuniune informală a miniştrilor de interne şi justiţie. Agenda componentei dedicate afacerilor interne, din prima zi a reuniunii, include migraţia şi azilul, cu accent pe reducerea presiunii migraţiei ilegale către UE prin intermediul unei cooperări eficiente cu ţările terţe în materie de returnare. Miniştrii vor fi invitaţi să discute o componentă-cheie a politicii UE în materie de migraţie - necesitatea de întoarcere eficientă şi funcţională a migranţilor şi modul în care se poate utiliza pe deplin mecanismul de pârghie a vizelor. Pe 27 ianuarie, miniştrii de justiţie vor aborda cooperarea judiciară şi lupta împotriva criminalităţii organizate, conform site-ului preşedinţiei suedeze.