Companiile care trebuie să asigure implementarea funcţiei de audit intern, dar nu se conformează, riscă amenzi (analiză)

Conform legislaţiei în vigoare, companiile, indiferent de domeniul în care activează, sunt obligate să implementeze funcţia de audit intern dacă, la data bilanţului, depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii: au active totale de 16 milioane lei, o cifră de afaceri netă de 32 de milioane lei şi un număr mediu de 50 salariaţi.

În plus, entităţile juridice de interes public, cum ar fi instituţiile de credit, societăţile de asigurare şi cele ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, au obligaţia de a organiza activitatea de audit intern, indiferent de îndeplinirea criteriilor menţionate. În cazul în care nu se conformează, companiile pot primi amenzi de la 50.000 lei la 100.000 lei, spun consultanţii.

Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar (ASPAAS), care ar putea iniţia controale în vederea urmăririi implementării acestor cerinţe legislative, aflată în subordinea Ministerului Finanţelor, a cerut auditorilor financiari, începând cu anul 2024, să includă în rapoartele anuale detalii privind companiile care nu au implementat funcţia obligatorie de audit intern.

"Până în momentul de faţă, amenzile aplicate de ASPAAS au avut un impact limitat. În sectoarele reglementate - bănci sau asigurări, de exemplu - amenzile au dus la creşterea conformării, dar, în alte sectoare, multe firme preferă să îşi asume riscul sancţiunilor decât să implementeze auditul intern. Asta probabil pentru că există percepţia că auditul intern 'caută greşeli', deşi acesta caută soluţii de îmbunătăţire şi emite recomandări de optimizare a proceselor companiei. Un audit intern bine structurat protejează firma pe termen lung, iar lipsa lui poate duce la fraude, pierderi financiare, sancţiuni şi probleme legale", explică Laura Colceriu, Manager Audit Intern, TPA România.

În practică, specialiştii TPA România au identificat la firmele mici şi mijlocii anumite neconformităţi, precum lipsa unei structuri de audit intern, independenţa insuficientă a auditorilor interni, un plan de audit superficial sau inexistent, precum şi neconformarea cu standardele profesionale.

Principalele provocări întâmpinate de companii în implementarea funcţiei de audit intern sunt recrutarea şi menţinerea auditorilor interni calificaţi, integrarea funcţiei de auditul intern în cultura organizaţională, costurile, dar şi rezistenţa managementului şi a angajaţilor la schimbare.

"Există percepţia greşită că auditul 'pedepseşte', deşi, în fapt, auditul intern sprijină compania. Angajaţii şi managerii pot percepe auditul ca pe un control extern, nu ca pe un sprijin şi de aceea ezită să aloce buget pentru această activitate. Neconformarea costă întotdeauna mai mult decât conformarea", atrage atenţia Sorana Cernea.

Pentru a institui în mod corect funcţia de audit intern şi a evita sancţiunile, o firmă ar trebui, în primul rând, să analizeze nevoia de audit intern.

"Este compania obligată prin lege? Iar dacă nu este obligată prin lege, trebuie să se întrebe dacă şi cât de benefic este auditul intern pentru evaluarea managementului riscurilor. Apoi ar trebui să analizeze dacă ar fi mai bine să angajeze un auditor intern sau să externalizeze această funcţie unei firme specializate", se arată în analiză.

Ulterior ar trebui să definească obiectivele auditului intern, să stabilească un plan multianual de audit care să includă revizuirea şi verificarea periodică a proceselor critice şi, nu în ultimul rând, să asigure independenţa auditorilor, pentru că un auditor intern care raportează direct managementului poate fi la un moment dat influenţat.

"Auditul intern ajută companiile să identifice şi să reducă riscurile (fraudă, erori, procese ineficiente), optimizând costurile şi eliminând pierderile financiare. Totodată, este un factor suport care contribuie la îmbunătăţirea eficienţei proceselor prin identificarea zonelor de optimizare. De asemenea, prin această structură se asigură conformarea cu reglementările legale şi fiscale şi se pot evita anumite sancţiuni. În plus, prin furnizarea unor informaţii şi rapoarte obiective şi bine documentate, auditul intern contribuie la îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor strategice, protejarea reputaţiei firmei prin prevenirea litigiilor şi, nu în ultimul rând, la creşterea încrederii investitorilor şi a partenerilor", concluzionează Sorana Cernea.

TPA România este unul dintre principalii furnizori de servicii de audit financiar şi audit intern, consultanţă fiscală, contabilitate şi consultanţă juridică din România. Face parte din grupul TPA, o reţea cu 31 de locaţii în 12 ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est ce reuneşte peste 2.000 de profesionişti.