BNR: România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară

România continuă să ocupe ultima poziţie în Uniunea Europeană în funcţie de ponderea creditului neguvernamental în PIB, indicatorul situându-se la 22%, faţă de media europeană de 66%, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare al BNR.

"România continuă să se situeze pe ultima poziţie în Uniunea Europeană din perspectiva ponderii creditului neguvernamental în produsul intern brut, care se situează semnificativ sub media Uniunii Europene (22% în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu o medie de 66%)", se menţionează în raport.

BNR arată că acest decalaj evidenţiază nu doar subdezvoltarea sectorului financiar, ci şi o capacitate limitată de susţinere a economiei prin creditare, România situându-se sub economiile din regiune, precum Polonia, Bulgaria, Cehia şi Ungaria.

Raportul arată că acest aspect este relevat şi de dimensiunea activelor bancare ca pondere în activitatea economică.

"În România, Raportul între activele bancare şi PIB este de 49% în trimestrul III al anului 2025, mult sub alte economii comparabile. Gradul redus de intermediere financiară nu reflectă exclusiv constrângeri de ofertă din partea sectorului bancar, ci mai degrabă particularităţi ale cererii de credit şi ale structurii de finanţare a sectorului corporativ, respectiv un nivel relativ ridicat de autofinanţare în rândul firmelor, prevalenţa creditului comercial ca sursă de finanţare pe termen scurt, în contextul unei ponderi semnificative a companiilor cu capitalizare redusă", precizează sursa citată.

Conform BNR, aceste elemente sunt amplificate de nivelul mai scăzut al educaţiei financiare, care limitează utilizarea instrumentelor financiare complexe şi diversificarea surselor de finanţare, precum şi de specificul pieţei imobiliare, caracterizată printr-un grad ridicat de deţinere în proprietate a locuinţelor.

"Acest model reduce structural cererea de credit ipotecar şi favorizează menţinerea unei ponderi semnificative a tranzacţiilor imobiliare realizate în numerar, în afara canalelor de finanţare bancară (numărul creditelor noi ipotecare raportat la numărul tranzacţiilor imobiliare în perioada aprilie 2025 - martie 2026 este de 42%), diminuând astfel rolul sistemului financiar în intermedierea fluxurilor de capital din acest segment al economiei", se mai arată în raport.

BNR precizează că o dezvoltare din ce în ce mai importantă a segmentului financiar non-bancar şi a pieţei de capital poate contribui la o mai bună rezilienţă a sistemului financiar românesc, încurajând o creştere sustenabilă a intermedierii şi o diversificare mai amplă a surselor de finanţare disponibile pentru sectorul real.

BNR arată că autorizarea unei Contrapărţi Centrale ar putea contribui la creşterea intermedierii financiare.

"Rolul său principal este reducerea riscului de contrapartidă şi limitarea riscului sistemic prin garantarea decontării tranzacţiilor şi utilizarea mecanismelor de management al riscului, contribuind astfel la creşterea încrederii investitorilor şi a lichidităţii pieţei. În România, Contrapartea Centrală (CCP.RO Bucharest SA) este în proces de autorizare, fiind un proiect dezvoltat pentru introducerea compensării centralizate a tranzacţiilor, în special pe instrumente derivate, cu impact asupra reducerii riscului de contrapartidă şi dezvoltării pieţei de capital", notează BNR.