AHK România: Turbulenţele politice şi costurile ridicate afectează perspectivele economice ale companiilor

În context global, domină efectele legate de costuri şi lanţuri de aprovizionare, precum şi incertitudinile geopolitice, susţin reprezentanţii organizaţiei.

"Situaţia actuală a afacerii este "satisfăcătoare" - dar pesimismul creşte. Evaluarea situaţiei actuale a afacerii se deplasează vizibil în sens negativ. 32% dintre companii îşi evaluează situaţia în 2026 ca fiind "bună" (2025: 28%), 46% ca "satisfăcătoare" şi 22% ca "slabă". Ponderea celor care o indică "slabă" s-a dublat de la un an la altul - de la 10% (2025) la 22% (2026)", precizează organizaţia.

Conform sursei citate, viitorul se prefigurează, de asemenea, incert. Astfel, 32% dintre companiile intervievate se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei afacerilor (2025: 37%), 43% la o situaţie neschimbată (2025: 38%) şi 25% la o deteriorare (2025: 26%). Optimismul scade, în timp ce ponderea aşteptărilor negative rămâne la un nivel ridicat.

"Şi aşteptările privind economia românească în ansamblu reflectă incertitudinea: 48% anticipează o evoluţie mai slabă în acest an (2025: 57%), 32% una neschimbată (2025: 43%) şi 20% una mai bună (2025: 0%). Redresarea economică este umbrită de actualele evenimente politice. Investiţii şi ocuparea forţei de muncă: stagnarea ca tendinţă de bază", se mai arată în document.

Pe de altă parte, planurile de investiţii indică reţinere.

Astfel, pentru 2026, 45% dintre companii raportează cheltuieli de investiţii neschimbate, 28% raportează creşterea lor şi 28% scădere. Accentul cade astfel pe aşteptare, nu pe expansiune, susţin reprezentanţii AHK România.

"Ţara are în acest moment cel mai scăzut nivel al ratingului de investiţii, iar noi avem nevoie de un semnal clar că este menţinută credibilitatea finanţelor statului. Altfel există riscul pierderii ultimului rating de investiţii, ceea ce ar duce la deteriorarea cursului de schimb, la dobânzi mai mari, la costuri mai ridicate, la inflaţie mai mare şi la probleme bugetare mai grave", a declarat Volker Raffel, preşedintele AHK România, citat în comunicat.

O imagine similară se conturează şi în privinţa ocupării forţei de muncă: 57% dintre companii se aşteaptă ca în 2026 numărul angajaţilor să rămână neschimbat, doar 22% planifică recrutări, iar 22% anticipează o scădere.

Factori de risc menţionaţi sunt: preţurile la energie, cererea, politica, inflaţia şi finanţarea în prim-plan.

"În următoarele douăsprezece luni, companiile văd drept principale riscuri pentru evoluţia lor economică preţurile ridicate la energie (59% dintre respondenţi), cererea slabă (53%) şi creşterea costurilor cu forţa de muncă (50%). Situaţia riscurilor rămâne, aşadar, tensionată şi indică un mediu economic foarte temperat", notează AHK România.

Pentru următorii cinci ani, companiile menţionează în special riscuri macroeconomice şi politice. În frunte se află stabilitatea politică (59%), precum şi inflaţia, politica monetară şi cursurile valutare (54%). Urmează factori structurali, precum demografia/lipsa forţei de muncă specializate (40%), stabilitatea bugetului public (38%) şi securitatea aprovizionării cu materii prime şi energie (37%), precizează sursa citată.

De asemenea, aspectele legate de transformare şi securitate joacă un rol, precum transformarea digitală/IA (35%) şi securitatea cibernetică (28%).

"Companiile se află în prezent sub o presiune considerabilă, ca urmare a creşterii costurilor, a condiţiilor de finanţare mai dificile şi a incertitudinii politice persistente. În acelaşi timp, România rămâne o piaţă cu un potenţial de afaceri considerabil. Cu atât mai importantă este acum o guvernare capabilă să acţioneze, care să continue consecvent reformele şi să asigure stabilitate, continuitate şi, implicit, mai multă predictibilitate. Un cadru de politici economice fiabil este o condiţie esenţială pentru ca firmele să reînceapă să investească şi să poată planifica pe termen lung", a afirmat Sebastian Metz, director general şi membru al Consiliului Director al AHK România, citat în comunicat.

Conform cercetării menţionate, evoluţia economiei mondiale îşi lasă amprenta asupra companiilor.

"Circa 63% raportează drept principal impact creşterea costurilor (de ex. taxe vamale, logistică, conformitate). În plus, 39% dintre ele menţionează întârzieri în lanţurile de aprovizionare, iar 38% cerinţe de reglementare mai ridicate. Pentru 17% dintre companiile chestionate, accesul pe piaţă devine mai dificil, în timp ce 16% nu văd până acum efecte semnificative", se mai arată în document.

Potrivit chestionarului, evaluarea riscurilor sistemice globale este clară. Aproximativ 29% menţionează explicit protecţionismul şi fragmentarea economiei mondiale ca risc pentru următorii cinci ani - un semnal clar că rupturile geopolitice şi de politică comercială au devenit între timp parte integrantă a ipotezelor de planificare.

Multe companii reacţionează strategic, fără rupturi structurale radicale. Cel mai frecvent sunt extinse reţelele de furnizori - 38% dintre companii sunt deja în faza de implementare, iar 34% planifică acest lucru, precizează sursa citată.

În acelaşi timp, extinderea pieţelor câştigă în importanţă: 53% dintre firme planifică accesarea unor noi pieţe de desfacere (deja implementat: 27%).

Investiţiile în România sunt, de asemenea, văzute ca opţiune: 23% le implementează deja, iar 43% le planifică. Mult mai puţin atractive sunt relocalizările: pentru 94%, o revenire a producţiei la sediul de origine nu este nici implementată, nici planificată, notează organizaţia.

Chestionarul de conjunctură realizat de AHK România este un barometru al climatului de afaceri germano-român. Sondajul din acest an se bazează pe răspunsurile a 111 companii participante şi oferă astfel o imagine solidă a situaţiei economice, precum şi impulsuri clare pentru practica antreprenorială.

Defalcat pe sectoare, participarea s-a distribuit astfel: 43% servicii, 33% industrie, 11% comerţ, 11% construcţii, 2% furnizare de energie şi apă. Sondajul a fost realizat în perioada 1-31 martie 2026.

AHK România este reprezentanţa oficială a economiei germane. Înfiinţată în 2002, AHK numără peste 700 de membri şi oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informaţii şi experienţe. Prin serviciile pe care le oferă şi prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susţine activ companiile germane la intrarea lor pe piaţa românească şi este totodată partener al firmelor româneşti interesate de piaţa germană.