Burduja: Am lansat în consultare un proiect de lege ce vizează finalizarea accelerată a marilor investiţii hidroenergetice, începute de zeci de ani

El a subliniat că proiecte precum Răstoliţa, Jiu-Livezeni-Bumbeşti, Olt-Cornetu-Avrig sau Cerna-Belareca sunt realizate în proporţie de 70-98%, dar nu pot fi puse în funcţiune din cauza unei birocraţii care s-a suprapus, "în mod toxic, peste interesul public".

"Ne confruntăm cu avize care se blochează între instituţii, cu lipsa unor proceduri clare pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau agricol, cu contestaţii în instanţă care pot bloca ani de muncă - de multe ori, fără nicio justificare reală. Proiectul de lege pe care îl propunem introduce un regim juridic special, aplicabil exclusiv acelor investiţii hidroenergetice care pot fi declarate de securitate naţională, prin hotărâre a Guvernului şi cu avizul CSAT. Folosim în premieră instrumentele prevăzute de Constituţie şi legislaţia europeană pentru a ne apăra interesul naţional. Legislaţia va permite scoaterea rapidă a terenurilor necesare din fondul forestier sau agricol, proceduri accelerate pentru avize şi autorizaţii, eliminarea barierelor administrative care au blocat progresul, respectând în acelaşi timp principiile echităţii şi despăgubirii juste pentru toţi proprietarii afectaţi", a explicat Sebastian Burduja.

Acesta a semnalat că hidrocentralele sunt şi instrumente de protecţie civilă, deoarece reduc riscul de inundaţii, asigură apă pentru irigaţii şi alimentarea cetăţenilor, stabilizează ecosisteme şi combat efectele schimbărilor climatice.

"A bloca asemenea proiecte înseamnă a tolera vulnerabilităţi majore, a nu avea securitate energetică şi, prin extensie, securitate naţională. Astăzi valorificăm mai puţin de jumătate din potenţialul nostru hidroenergetic. Este inacceptabil. Ţări cu un potenţial natural mai redus au făcut paşi mai mari ca noi în această direcţie. Avem datoria să acţionăm. Această lege nu este despre derogări, ci despre responsabilitate. Invit toate instituţiile, organizaţiile şi cetăţenii interesaţi să analizeze proiectul şi să vină cu propuneri", a punctat ministrul Energiei.

Actul normativ lansat în dezbatere publică reglementează măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate naţională în domeniul hidroenergiei şi propune instituirea unui regim juridic special aplicabil proiectelor hidroenergetice de importanţă strategică, în scopul depăşirii blocajelor care afectează în prezent realizarea acestora. În esenţă, schimbarea principală constă în recunoaşterea formală a acestor investiţii ca "proiecte de securitate naţională" şi asigurarea, pe această bază, a unor proceduri accelerate şi derogatorii faţă de regimul obişnuit.

"Proiectul de lege stabileşte mecanisme clare de "selecţie şi declarare a obiectivelor hidroenergetice strategice" care vor fi identificate şi declarate ca atare prin hotărâre a Guvernului, cu avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în concordanţă cu criteriile de importanţă pentru securitatea energetică (capacitate instalată semnificativă, rol în stabilitatea SEN, contribuţie la atingerea ţintelor naţionale de energie regenerabilă etc.). Acest pas va conferi proiectelor desemnate un statut special, ce atrage după sine aplicarea setului de măsuri facilitatoare prevăzute de lege", se menţionează în expunerea de motive.

În concret, proiectul de lege introduce o serie de măsuri derogatorii şi proceduri simplificate menite să accelereze implementarea acestor obiective strategice, respectiv: derogări în regimul terenurilor şi al mediului; accelerarea şi simplificarea procedurilor de expropriere; proceduri accelerate de avizare şi autorizare; clarificarea statutului juridic şi regimul de securitate al proiectelor; aplicarea legii şi la proiectele în curs.

"Prin ansamblul acestor schimbări propuse, proiectul de lege va crea o infrastructură legislativă integrată şi eficientă pentru implementarea marilor proiecte hidroenergetice. Se trece de la un proces greoi şi fragmentat la un cadru unitar, cu termene şi responsabilităţi clare, asigurându-se coordonarea interinstituţională sub imperativul securităţii naţionale. Rezultatul scontat este accelerarea semnificativă a ritmului de realizare a acestor investiţii: practic, proiectele de hidroenergie strategică vor fi finalizate în termenul optimizat (de ordinul a 1-3 ani pentru restul de lucrări, faţă de incertitudinea actuală), contribuind rapid la creşterea capacităţii de producţie de energie a ţării. În plus, se elimină riscul ca investiţii publice mari deja efectuate (sute de milioane de euro cheltuite în deceniile trecute pe şantierele hidroenergetice) să rămână blocate şi nefolosite - legea asigurând valorificarea acestor investiţii latent productive", se mai arată în expunerea de motive.

Nu în ultimul rând, proiectul propune corelarea tuturor acestor măsuri cu obligaţiile ce decurg din legislaţia europeană şi naţională în vigoare, pentru a garanta o implementare legală şi sustenabilă (aspecte detaliate în secţiunile următoare privind impactul şi conformitatea).

"Schimbarea de paradigmă adusă de această lege este tratarea marilor amenajări hidroenergetice nu doar ca simple proiecte de dezvoltare energetică, ci ca elemente de infrastructură critică naţională, indispensabile securităţii statului - similar cu proiectele de apărare sau de importanţă strategică - care necesită un regim juridic special, ferm şi previzibil", precizează sursa citată.