Viitoarea programare financiară poate fi spectaculos de bună sau spectaculos de proastă (ministru)

El a afirmat că, până acum, România a fost ţinută într-un "babysitting" de Comisia Europeană cu tipuri de fonduri, cu axe prioritare, cu condiţii favorizante şi "erai împins pe făgaş şi doar mai variai alocarea de bani care se dădea".

Dragoş Pîslaru susţine că România ar avea şansa, la 20 de ani după aderare, să-şi facă "Planul de ţară".

România va avea la dispoziţie 60 de miliarde de euro "în primul compartiment", iar din al doilea, în care sunt 400 miliarde de euro pentru instrumente financiare, poate lua 10 miliarde de euro. La cele 70 de miliarde de euro s-ar putea adăuga 70 de miliarde de euro pentru 7 ani, ceea ce este fezabil pentru că "ne va reveni spaţiul fiscal", a susţinut şeful de la MIPE .

"Discutăm de 140 de miliarde de euro între 2028 şi 2035, în care chiar poţi să reaşezi România pe un făgaş bun. Educaţie, mai ales investiţii din acestea unde niciodată n-ai avut resursele şi totdeauna ai încercat să cârpeşti. Ceea ce este important este că am atins 'rock bottom' , cum se spune, deci am dat acum cu fundul de pământ, dar acestea sunt exact acele perioade în care poţi într-adevăr să faci ceea ce se numeşte rezilient. Acesta e conceptul de rezilienţă. Nu este doar că rezişti, ci că te face să poţi să fii mai bine pregătit în viitor. Perspectivele sunt fezabile. Lucrurile de care vă spun sunt la îndemâna noastră. Evident, nu va fi o chestiune care poate fi făcută de un om, de un ministru, de un guvern, de un prim-ministru, ci este un exerciţiu societal", a adăugat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.