Preşedintele Eurogrupului nu exclude utilizarea eurobondurilor pentru contracararea crizei coronavirusului

Emiterea de obligaţiuni comune rămâne una din soluţiile posibile în zona euro, pentru a face faţă consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus, a declarat preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, într-un interviu publicat joi în cotidianul italian Corriere della Sera, preluat de Reuters.

Ţările din zona euro au convenit în data de 9 aprilie un pachet de măsuri de urgenţă în valoare de aproximativ 500 de miliarde de euro pentru a susţine activitatea economică, însă persistă în continuare divergenţe cu privire la finanţarea unui viitor plan de relansare. Dezacordul vizează în special posibilitatea recursului la emiterea de obligaţiuni comune. Clivajul care există cu privire la acest subiect opun ţări precum Germania şi Olanda, care nu sunt de acord cu acest mecanism, statelor cele mai afectate de pandemie cum sunt Italia sau Franţa, care sunt favorabile.

Întrebat despre posibilitatea de a emite eurobonduri în situaţia actuală, Mario Centeno a răspuns pentru Corriere della Sera: "Nu neapărat, dar nu exclud o astfel de posibilitate. Există o propunere de a utiliza bugetul european şi una de a emite instrumente comune de datorie. Şi una nu o exclude pe cealaltă".

Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană urmează să dezbată aceste chestiuni cu prilejul unei videoconferinţe care va avea loc în data de 23 aprilie.

"Va fi o reuniune importantă. Mă aştept să ne indice o direcţie", a spus Centeno, întrebat despre deciziile ce ar putea fi luate la acest summit cu privire la un posibil fond de relansare de 1.500 miliarde de euro.

Un acord este necesar în câteva săptămâni, iar o parte dintr fondurile de care ţările europene au nevoie pentru a-şi relansa economiile trebuie să fie disponibile "imediat ce vom ieşi din carantină", adică la sfârşitul primăverii sau începutul verii, a declarat Mario Centeno.

Acesta a mai estimat că va fi nevoie de cel puţin doi ani pentru ca Produsul Intern Brut al Uniunii Europene să revină la nivelul din 2019.