Ministrul Investiţiilor, despre PNRR: 7,8 miliarde de euro,suma proiectelor de investiţii cu semnul întrebării privind implementarea

El a subliniat că "21 miliarde de euro din cei 28,5 miliarde euro se pot salva, realist, acum".

"Important este că cele 21 miliarde de euro din cele 28,5 miliarde euro se pot salva, realist, acum. În mod optimist - şi mandatul pe care eu îl am este să încerc ceea ce nu s-a făcut până acum: să recâştigăm credibilitatea la Comisie, să lucrăm cot la cot, împreună cu colegii de linie, să vedem ce se mai poate recupera printr-o mobilizare exemplară, să vedem dacă putem beneficia de noile comunicări ale Comisiei cu privire la flexibilizarea PNRR, a cadrului european, pentru a vedea în ce măsura putem introduce instrumente financiare. Una dintre alternative, pe care Polonia a luat-o în calcul, este să găsim o injecţie de capital la Banca pentru Investiţii şi Dezvoltare a României care ar permite, după aceea, finanţarea unor largi proiecte pentru societate şi generarea de fonduri de equity. Acest lucru este pentru mine o prioritate. Am fost unul dintre adepţii programării în PNRR a instrumentelor financiare - şi am o oarecare dezamăgire că nu am realizat mai mult. Până la urmă, viaţa are acest ciclu şi poate reuşesc acum, pe ultima sută de metri. Sunt câteva soluţii pe care am putea să le vedem mai mult sau mai puţin spectaculoase, care să crească capacitatea României de a absorbi bani. Cu siguranţă, 21 de miliarde euro, de la 28,5 miliarde euro, este zona de la care plec mai departe", a adăugat Dragoş Pîslaru.

Potrivit ministrului, în această primăvară şi vară, Comisia Europeană a început să ne întrebe "din ce în ce mai serios, cum vrem să implementăm investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în condiţiile în care progresul fizic, pe o bună parte din aceste investiţii, este zero sau foarte scăzut."

"În mod realist, scenariul de lucru este: nu pierdem niciun euro de pe fondurile nerambursabile. E realist, deci putem să facem. Avem suficiente proiecte mature, cât să putem să le terminăm pentru cei 13,5 miliarde euro de pe componenta de granturi, complet. Lucrul acesta deja este unul bun, deoarece pe împrumuturi, dacă pierzi din bani potenţiali, asta înseamnă că oricum tu aveai o problemă de unde aveai banii să plăteşti înapoi, pe datorie publică şi pe deficit. Pe granturi, însă, dacă pierdeai bani, atunci nu te mai salva nimeni, pentru că asta înseamnă că ratai complet nişte oportunităţi de dezvoltare. Pe partea de împrumuturi, în mod realist, avem în acest moment 8 miliarde care sunt acoperiţi cu proiecte mature.", a adăugat ministrul.

România a pierdut 10,77 milioane de euro aferente Cererii de plată numărul 2, a subliniat ministrul.

"România a pierdut 10,77 milioane de euro aferente Cererii de plată numărul 2 - şi asta este ceva ce nu prea s-a discutat în public. E adevărat, sunt pierduţi din componenta de împrumut, nu din cea de fonduri de granturi, de nerambursabile, dar mi se pare important să înţelegem că este un prim rateu despre care s-a discutat foarte puţin în spaţiul public. Este vorba de neputinţa României de a semna contracte pentru construirea unei capacităţi de electrolizoare, este vorba de hidrogen şi stocarea în hidrogen - şi lucrul acesta a fost un prim semnal de alarmă important. Întârzierile au continuat şi au devenit cronice. Cererea de plată numărul 3 a fost întârziată şi depusă abia pe 15 decembrie 2023. Ca să înţelegem mai bine numerele acestor cereri de plată, iniţial România avea un plan de 10 cereri de plată, fiecare cerere aproape pe câte un semestru. Ulterior, ca urmare a întârzierilor şi ca urmare a renegocierii bazate pe introducerea componentei Repower EU, am ajuns la 8 cereri de plată pentru că deja întârziasem. Acum noi suntem, cu un an înainte de terminarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu Cererea de plată numărul 3 depusă - şi doar parţial acceptată şi plătită.", a adăugat ministrul.