RSS
Libertatea comerțului vs. proiecte legislative? Legislația privind practicile comerciale din nou sub lupa autorităților
30 Septembrie 2024 Ana-Maria Baciu, Managing Partner și Cristina Stoica, Associate - BACIU Partners
Potrivit expunerii de motive, prin proiectul legislativ B459/2024, inițiatorii și-au propus să rezolve patru situații care au fost semnalate în piață de către diverși producători locali de bunuri de larg consum:
|
Un nou proiect de lege, înregistrat la Senat pe 17 septembrie 2024 de un grup de 50 de senatori reprezentând întreg spectrul politic, propune modificări esențiale ale legislației privind concurența și practicile comerciale. Obiectivul principal declarat al proiectului legislativ B459/2024 este echilibrarea relațiilor dintre marii retaileri și producătorii locali, asigurându-se totodată protejarea consumatorului prin facilitarea accesului la produse de calitate.
Potrivit expunerii de motive, prin proiectul legislativ B459/2024, inițiatorii și-au propus să rezolve patru situații care au fost semnalate în piață de către diverși producători locali de bunuri de larg consum:
× Restricționarea accesului consumatorului la produse locale: inițiativa legislativă urmărește eliminarea limitărilor comercializării produselor fabricate din ingrediente naturale ale producătorilor autohtoni.
× Manipularea vânzărilor: propunerea încearcă să combată aplicarea diferențiată a adaosurilor comerciale la produse din aceeași categorie, ce ar duce la manipularea vânzărilor în favoarea produselor cu adaos comercial mai mic.
× Listarea temporară și delistarea produselor autohtone: prezența redusă și greu vizibilă la raft a produselor este un alt punct de atenție pentru inițiatori.
× Accesul limitat al consumatorului la produse „clean label”: propunerile legislative susțin accesul neîngrădit al consumatorilor la produse fără aditivi alimentari, într-o piață în care cererea pentru astfel de produse este în continuă creștere.
Modificările legislative propuse afectează trei legi importante pentru buna derulare a relațiilor comerciale: Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, Legea concurenței nr. 21/1996, și Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, prin:
× completarea, respectiv introducerea unor noi definiții, cu riscul lărgirii sferei de aplicare avute în vedere de legiuitor pentru anumite acte normative fără o corelare clară a aplicării prevederilor legale în vigoare. De exemplu: sfera de aplicare a Legii nr. 11/1991 se extinde și pentru protejarea intereselor legitime ale consumatorilor în calitate de participanți la piață, însă proiectul nu lămurește cum se vor corela aceste informații cu legislația generală privind protecția consumatorilor (Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor și OG 21/1991 privind protecția consumatorilor);
× reglementarea de noi interdicții în sfera concurenței neloiale, cu titlu de exemplu: „limitarea în mod nejustificat a vânzării produselor/serviciilor întreprinderii partenere”, „aplicarea de adaosuri comerciale mai mari la produsele/serviciile întreprinderii partenere în raport cu adaosurile comerciale aplicate altor produse/servicii din aceeași categorie”, „refuzul de a furniza întreprinderii partenere informații relevante cu privire la stocurile sau rulajele produselor/serviciilor acesteia” ori „nerespectarea clauzelor contractuale privind plata, achiziția sau furnizarea”, măsură care poate aduce atingere libertății desfășurării comerțului și autonomiei agenților economici de a-și stabili propria politică comercială;
× abrogarea anumitor dispoziții, cum ar fi: abrogarea dispozițiilor privind cazurile excluse în mod expres de la efectele Legii nr. 11/1991 atunci când faptele cad sub incidența Legii nr. 21/1996, a Legii nr. 81/2022 ori a Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, ori chiar intenția de abrogare a prevederilor (abia) introduse prin OUG nr. 84/2022 care adresează combaterea acțiunilor speculative „în perioadele de stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi stare de război, stare de asediu şi stare de urgenţă, stare de alertă sau alte situaţii de criză stabilite explicit prin acte normative”, măsură care, în lipsa unor explicații suplimentare de interpretare sistemică a legilor în vigoare, este de natură să genereze inconsecvență legislativă;
× completarea Legii nr. 81/2022 cu noțiunea de „aditivi alimentari” și noua interdicție a cumpărătorului „să refuze sau să limiteze listarea și comercializarea produselor alimentare fabricate fără aditivi alimentari” s-ar putea înțelege chiar o obligație necondiționată de a lista și de a comercializa un anumit tip de produse indiferent de îndeplinirea condițiilor de listare ori a condițiilor comerciale negociate de părți, situație care, în lipsa unei nuanțări, ar putea genera probleme în practică.
Deși este foarte devreme să ne pronunțăm, în speranța că măsurile propuse nu reprezintă doar un avânt politic specific campaniilor electorale, având în vedere dinamismul legislației privind protecția consumatorilor aflată în continuă expansiune, este foarte important de menționat că în lipsa corelării atente a tuturor prevederilor legale vizate și a evitării folosirii terminologiei vagi ori neclare, amendamentele expuse în proiectul B459/2024 pot să dea naștere unor conflicte reale de aplicare a legii.
Transparența și coerența legislativă sunt pilonii prevenirii și rezolvării concrete a potențialelor probleme întâlnite în practică. Fără o aplicare riguroasă a acestora există riscul generării mai multor probleme decât soluții.
Rămâne de văzut dacă și cum noile propuneri legislative vor echilibra relațiile dintre retaileri și producătorii autohtoni astfel încât cadrul legislativ final să protejeze toți actorii implicați în lanțul de producție-distribuție-consum.
| Publicitate pe BizLawyer? |
  |
| Articol 1880 / 10786 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
                                    |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Advent finalizează achiziția TBI Bank în Bulgaria și România. Kinstellar, alături de Milbank LLP în calitate de lead counsel, a asistat pe tot parcursul tranzacției cu o echipă coordonată de Zsuzsa Csiki (Partener) și Mihai Stan (Managing Associate)
RTPR, alături de US EXIM în finanțarea acordată EnergoNuclear. Partenerii Victor Pădurari și Cosmin Tilea au coordonat echipa
Arhitectura juridică a unei tranzacții strategice în industria de apărare: Cum au gestionat Schoenherr și bpv Grigorescu Ștefănică preluarea Automecanica Mediaș de către Otokar
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 3 - 6 years Attorney at Law | Dispute Resolution
Bohâlțeanu & Asociații a asistat Christian Tour în consolidarea AnimaWings prin cooptarea unor investitori instituționali | Ionuț Bohâlțeanu (Managing Partner), coordonatorul echipei multidisciplinare: ”Tranzacția reflectă capacitatea noastră de a gestiona proiecte complexe, care implică simultan restructurări corporative, optimizarea structurilor de finanțare și alinierea unor interese diverse într-un cadru de reglementare specific”
EXCLUSIV : Judecătorii CJUE au audiat cel mai important caz de concurență venit din România până acum - Cauza C-357 ̸ 25 Groupama Asigurări. Valentin Berea (Partener RTPR) a coordonat apărarea asigurătorului român în acest caz, cu o echipă mixtă RTPR ̸ A&O Shearman, din care au făcut parte avocați din România și Ungaria | Valentin Berea, pentru BizLawyer: „Este genul de caz care te face să îți iubești profesia”
DLA Piper pierde un partener | Livia Zamfiropol pleacă la Dentons pentru a conduce practica de concurență și activitatea biroului în sectorul Pharma & Healthcare
Ghid pentru clienții sofisticați | Cine domină arbitrajul comercial din România: avocații și firmele recunoscute de Chambers, Legal 500, GAR 100 și Lexology. Dr. Cosmin Vasile se detașează ca „the leading star” pe piața locală, fiind descris de ghidurile internaționale drept cel mai complet avocat de Dispute Resolution din România. ZRVP, TZA, NNDKP, Filip & Company și PNSA au cele mai solide practici locale de arbitraj și ar trebui să fie primele alegeri ale firmelor care caută sprijin în dispute guvernamentale și corporative
Ghid pentru clienții sofisticați | Cum arată, în 2026, ierarhia firmelor internaționale de avocatură din România, creionată de Chambers Europe și Legal 500: CMS se detașează ca lider prin amploarea și diversitatea platformei sale, iar Clifford Chance își conservă profilul de firmă de referință în domeniul finanțărilor. Mai jos în clasament, dar pe podium, DLA Piper Dinu și Dentons își confirmă forța în câteva arii de practică, iar Eversheds are o prezență modestă
Dublă victorie la Managing IP EMEA Awards 2026 | BACIU PARTNERS își reconfirmă poziția de lider în Proprietate Intelectuală și câștigă premiul „Romania Trademark Firm of the Year”, iar Ana-Maria BACIU este desemnată „Practitioner of the Year in Romania”
Legiteam | GNP Guia Naghi and Partners is looking for a talented lawyer (Corporate & M&A)
Un nou front juridic la Washington | Forty Management AG acționează România în judecată la ICSID. Schoenherr (Viena) și Daniel F. Visoiu sunt alături de reclamanți în acest arbitraj în care România este reprezentată printr-o structură instituțională complexă, care include și Banca Națională a României, într-o notă ce sugerează implicații financiare sau monetare deosebite
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...
