Costin (BNS), despre “Kurzarbeit”: Angajatorii să contribuie lunar la un fond special, altfel Guvernul se împrumută să co-finanţeze locuri de muncă în privat
09 Iulie 2020
AGERPRESPreşedintele BNS a arătat că sursa de finanţare pentru planul Guvernului de subvenţionare a salariilor angajaţilor cu program de lucru redus, programul european SURE, este un sistem de împrumuturi şi este disponibil pe timp limitat.
Introducerea permanentă a măsurilor de flexibilizare a muncii solicitate de patronate şi încurajate de Guvern ar necesita înfiinţarea unui fond special în care angajatorii să contribuie lunar, altfel Guvernul va trebui să se împrumute pentru a finanţa locuri de muncă în sistemul privat, a declarat, joi, pentru AGERPRES, preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin.
Reprezentanţi ai Guvernului, ai sindicatelor şi patronatelor s-au întâlnit, joi, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit, unde au discutat, printre altele, măsurile de flexibilizare a pieţei muncii, aşa-numitul program "Kurzarbeit". Programul prevede subvenţionarea de către stat a veniturilor acelor lucrători cărora angajatorii le reduc programul de lucru din cauza efectelor crizei economice şi o mai mare flexibilitate acordată angajatorilor în reducerea programului de muncă al lucrătorilor.
Reprezentanţi ai Guvernului, ai sindicatelor şi patronatelor s-au întâlnit, joi, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit, unde au discutat, printre altele, măsurile de flexibilizare a pieţei muncii, aşa-numitul program "Kurzarbeit". Programul prevede subvenţionarea de către stat a veniturilor acelor lucrători cărora angajatorii le reduc programul de lucru din cauza efectelor crizei economice şi o mai mare flexibilitate acordată angajatorilor în reducerea programului de muncă al lucrătorilor.
La scurt timp după încheierea lucrărilor Consiliului Naţional Tripartit, preşedintele BNS a arătat că sursa de finanţare pentru planul Guvernului de subvenţionare a salariilor angajaţilor cu program de lucru redus, programul european SURE, este un sistem de împrumuturi şi este disponibil pe timp limitat.
"Apare o problemă: de unde se finanţează aceste măsuri? Măsura 'Kurzarbeit' se finanţează din fondul SURE. Deci statul român se împrumută - că nu sunt fonduri nerambursabile - ca să co-finanţeze nişte locuri de muncă la privat. Noi întrebăm: SURE operează limitat ca timp, ori dacă introducem măsura în Codul Muncii, ce sursă de finanţare există în legislaţia românească de astăzi, care să îmi permită mie (Guvernului, n.r.) să utilizez acest tip de măsură 'Kurzarbeit' pe termen lung? Acum (legislaţia pentru munca flexibilă, n.r.) are sursă de finanţare clar precizată - SURE, dar care e un fond limitat, nu e pe viaţă, ori legea e pe viaţă. În aceste condiţii, astăzi am spus că dacă vreţi (ca munca flexibilă, n.r.) să fie în Codul Muncii şi să fie pe eternitate, atunci va trebui ca domnii angajatori să contribuie cu un procent stabilit prin lege pe care să îl plătească lună de lună, un procent raportat la fondul de salarii, pe care să îl plătească lună de lună şi care să fie strâns într-un fond naţional de situaţii critice, un buffer financiar, şi dacă se întâmplă o situaţie excepţională, accesăm acel fond, nu umblăm din nou la Bugetul public sau punem Guvernul României să se împrumute ca să dea bani mediului privat", a afirmat Dumitru Costin.
Ca variantă alternativă, preşedintele BNS a propus înfiinţarea la nivelul societăţilor comerciale a unor fonduri speciale pentru situaţii de criză, alimentate lunar de angajatori.
"Le-am transmis şi o variantă de rezervă: dacă nu vor varianta cu contribuţia la un fond naţional, public, la care fiecare firmă să contribuie lunar şi în care să strângă bani, iar când vine situaţia excepţională (companiile, n.r.) să ia bani din acel fond, atunci avem altă variantă de lucru: companiile să-şi constituie la nivelul lor un fond de rezervă, un buffer financiar, printr-un procent, lună de lună, raportat tot la fondul de salarii al companiilor, fond de care nu au voie să se atingă: să nu facă din el nici plăţi de salarii, nici plăţi de furnizori, nici plăţi de taxe şi impozite. Este un buffer financiar al companiilor. Acest lucru există în legislaţia italiană, unde societăţile comerciale pun un procent, a douăsprezecea parte din salarii, lună de lună, într-un cont distinct, ca un fond de rezervă pentru plăţi compensatorii la disponibilizarea salariatului. Fondul e la dispoziţia companiei, şi atunci când i se întâmplă ei problema (scăderea comenzilor, care determină scăderea programului angajatului, n.r.), angajatorii îşi finanţează singuri jucăria, nu întind mâna la stat", a explicat Dumitru Costin.
Liderul sindical a subliniat că patronatele din România plătesc cea mai mică contribuţie din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sistemul de protecţie socială a angajaţilor.
"Suntem împotriva (subvenţionării salariilor angajaţilor cu program redus, n.r.) pentru că astăzi mediul de afaceri din România este campion la nivelul UE, are cea mai mică contribuţie la nivelul UE în ceea ce priveşte sistemul de securitate socială, în care intră şi ajutorul de şomaj: 2,35%, în care pe lângă şomaj se plătesc asigurări de boli profesionale şi risc, fondul de garantare a creanţelor salariale, toate acestea sunt în procentul de 2,35%. Să plătească mai mult, de unde vor bani? Că aceşti bani (subvenţionarea salariilor angajaţilor cu program redus, n.r.) se vor da prin intermediul Fondului pentru Şomaj, de acolo vor fi banii pentru această Ordonanţă (privind flexibilizarea muncii, n.r.), dar Fondul pentru Şomaj nu are bani, pentru că angajatorii contribuie foarte puţin, şi atunci ne împrumutăm (prin programul SURE, n.r.). Şi toată economia şi tot poporul plătesc pentru unii. Aşa nu merge", a apreciat Dumitru Costin.
Preşedintele Blocului Naţional Sindical a explicat că nu este de acord cu posibilitatea introducerii programului de muncă flexibilă ca o variantă la care angajatorii să poată apela în afara stării de urgenţă sau a stării de alertă.
"În ceea ce priveşte ordonanţa referitoare la munca flexibilă, poziţiile noastre diferă substanţial faţă de poziţiile Guvernului şi ale angajatorilor. Astăzi am comunicat că Blocul Naţional Sindical nu este de acord ca acest tip de măsură - Kurzarbeit - să fie introdus permanent în Codul Muncii, ci să fie doar un tip de măsură de intervenţie cu caracter excepţional, pe perioada stării de urgenţă sau a stării de alertă. Inclusiv în textul de ordonanţă, la presiunea mediului de afaceri, Guvernul a introdus o sintagmă potrivit căreia măsura se aplică în cazul reducerii temporare a activităţii cauzată de existenţa stării de urgenţă şi/sau a stării de alertă sau de alte situaţii excepţionale stabilite în condiţiile legii. Este o chestie neconstituţională: starea de alertă şi starea de urgenţă sunt recunoscute în Constituţie şi în legi, dar alte situaţii excepţionale sunt neprecizate. Am atras atenţia că această prevedere va cădea la Curtea Constituţională: nu poţi să vii cu ceva nedefinit, ca situaţii excepţionale. Nu vrem ca munca flexibilă să fie o stare permanentă. Noi susţinem (ca programul de muncă flexibilă, n.r.) să se aplice în stări clar definite în Constituţie şi în lege", a adăugat Dumitru Costin.
Liderul sindical a menţionat că obţinerea acordului lucrătorului de către angajator este o condiţie pentru implementarea măsurilor de flexibilizare a muncii.
"Referitor la mecanismul în sine, noi am susţinut că reducerea programului trebuie făcut cu acordul organizaţiei sindicale, al reprezentanţilor salariaţilor sau al salariatului. Angajatorul are tot dreptul să vină cu propunerea de program flexibil, e dreptul celui care organizează business-ul, dar trebuie să discute programul flexibil cu salariaţii, îl convenim şi îl executăm. Nu face angajatorul cum vrea, îl decide el şi anunţă angajaţii. Deci trebuie acordul salariatului. O altă chestiune pe care am propus-o noi este ca perioada de reducere pe parcursul unei luni să fie stabilită cumulat în zile consecutive. Adică nu face angajatorul un program franjuri - azi vine angajatul de la 8 la 10, mâine de la 12 la 15 şi tot aşa. Aşa nici Inspecţia Muncii nu poate să îşi facă controlul. Angajatorul să îşi organizeze munca astfel încât să existe calupuri. Aici au acceptat, munca va fi organizată pe calupuri. De asemenea, am cerut o comunicare către salariat cu cel puţin 7 zile înainte de aplicarea măsurii. Adică nu îl anunţi pe salariat că a doua zi nu mai vine la muncă. Ei (patronatele, n.r.) au pus 5 zile lucrătoare în textul lor, noi am vrut 7 zile calendaristice, deci e o propunere acceptată de ei", a precizat Dumitru Costin.
Publicitate pe BizLawyer? |
Articol 8272 / 9131 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Țuca Zbârcea & Asociații promovează un nou Partener Equity în structura de conducere a firmei. Șerban Pâslaru se alătură celor 8 fondatori ai firmei de avocatură | Florentin Țuca, Managing Partner: ”Este un semnal pe care vrem să-l transmitem generațiilor viitoare de avocați, un semn de deschidere către partenerii care doresc să aibă un rol mai pronunțat în treburile firmei”
Promovare la RTPR: Bogdan Cordoș, expertul în energie care s-a alăturat firmei imediat după absolvirea facultății, face un pas înainte în carieră și devine partener | Costin Tărăcilă, Managing Partner: ”Suntem mândri de echipa noastră care numără unii dintre cei mai talentați și experimentați avocați din România”
VIDEO | Dicționar de arbitraj: Garanția la plata cheltuielilor arbitrale (Powered by ZRVP)
Mitel & Asociații recrutează avocat cu experiență (Litigii și Soluționare a Disputelor)
România căștigă arbitrajul ICSID cerut de 15 grupuri de investitori și 28 de persoane fizice din 7 țări, care cereau compensații de 256 mil. € pentru tratamentul aplicat de autorități | Tribunalul arbitral a decis că țara noastră nu a încălcat niciuna din garanțiile acordate investitorilor, iar reclamanții îi vor plăti jumătate din costurile de arbitraj suportate în acest dosar
Noi promovări în structura de conducere a firmei POPESCU & ASOCIAȚII. Adina VLAICU, Andreea MIHALACHE și Mirel RĂDESCU devin parte a echipei de management | Octavian POPESCU, Managing Partner: ”Sunt profesioniști de elită, cu notorietate și impact remarcabil în domeniile lor de expertiză, iar prezența lor în structura noastră de coordonare consolidează poziția firmei ca partener juridic de încredere în mediul de business”
Mitel & Asociatii recrutează avocat cu experienta (Real Estate)
Filip & Company a asistat PayPoint Services în contractarea unui credit sindicalizat de la UniCredit Bank și BERD | Alexandru Bîrsan (partener) şi Camelia Ianțuc (senior associate) au coordonat echipa de proiect
Băiculescu și Asociații asistă una dintre cele mai mari companii de brokeraj din România într-o tranzacție de 2.000.000 RON | Antonia Prisacaru, Head of Litigation: ”Un exemplu de cooperare eficientă între echipă și client, dar și o provocare în gestionarea unor etape juridice complexe, de la litigii până la finalizarea negocierilor”
Primele mișcări pe piața muncii din avocatură | Băncilă Diaconu & Asociații recrutează un partener de la Stratulat Albulescu și un fost Head of Legal din sectorul bancar se alătură firmei Rizoiu & Asociații
Cum a fost anul 2024 pentru Duțescu & Partners: poziționare în topul internațional al firmelor de avocați evidențiate în practica de Capital Markets, lansarea practicii de drept islamic și multe victorii obținute pentru clienți | De vorbă cu Dr. Cristian Duțescu (partener fondator) și Casiana Dușa (partener) despre parcurs, proiecte și realizări
Precedent important obținut de RTPR pentru Premier Energy Furnizare în materia teoriei impreviziunii. Despăgubiri de aproximativ 4 milioane EUR și dobânzi legale penalizatoare, ca urmare a neexecutării unui contract de furnizare de energie încheiat pe piața PCCB-BC. Alexandru Stănoiu (Counsel) și Ana Popa (Senior Associate), în echipa coordonată de Valentin Berea (Partener)
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...