Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: Inflaţia zădărniceşte, pe termen lung, planurile de investiţii şi încetineşte dezvoltarea

Potrivit acestuia, începând cu jumătatea anului, România a reintrat într-o etapă de inflaţie ridicată, de fapt, cea mai mare inflaţie din Europa în contextul actual. Inflaţia a atins un vârf de 9,9% în august şi septembrie, apoi 9,8% în octombrie. "Ne aşteptăm să persiste la un nivel ridicat şi în lunile următoare, dar pe o traiectorie descendentă", apreciază viceguvernatorul BNR.

El susţine că saltul recent al inflaţiei are în principal resorturi administrative, nu atât monetare, fiind cauzat de scumpirea energiei electrice, în iulie, şi de majorarea impozitelor indirecte, începând cu luna august.

"Bineînţeles că aceste evoluţii ale preţurilor conţin şi o anumită componentă psihologică. Comercianţii au recurs la soluţii de protejare a marjelor şi de a preîntâmpina, eventual, noi înrăutăţiri ale condiţiilor de piaţă. Iar consumatorii se raportează la noile preţuri, mai mari, pentru aproape toate categoriile de bunuri, dar mai ales pentru servicii, prin reducerea considerabilă şi previzibilă a consumului", constată economistul.

Prognoza BNR prefigura încă din vară aceste vârfuri ale inflaţiei, cu riscurile aferente, în special pe termen scurt, aminteşte Marinescu. În ciuda acestor presiuni inflaţioniste, Consiliul de administraţie al BNR a decis în 2025, în şedinţele din 8 august, 8 octombrie şi, recent, în 12 noiembrie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5%. La acest nivel a fost redusă dobânda de referinţă în 2024, de la 7% anterior, în condiţiile în care inflaţia intrase, la jumătatea anului 2024, pe un uşor trend de descreştere, însă doar temporar, aşa cum aveam să observăm peste doar câteva luni.

"Apar astfel, firesc, o serie de întrebări sau poate nedumeriri, care vin în cascadă. Încă din prima parte a anului curent, devenise clar faptul că, în această toamnă, vom asista la noi vârfuri de inflaţie. Atunci, ar spune aceste întrebări, de ce BNR nu a acţionat preventiv, chiar din august, sau măcar în octombrie sau noiembrie, înăsprind politica monetară? Nu este oare prea lung acest wait-and-see şi, mai exact, ce presupune? În primul rând, trebuie înţeles clar faptul că abordarea actuală de tip wait-and-see în politica monetară nu este nicidecum un scenariu al pasivităţii, ci unul prospectiv, de tip forward-looking, de monitorizare atentă a condiţiilor macroeconomice şi monetare, iar instrumentele aflate la dispoziţia băncii centrale sunt în totalitate pe 'masa deciziei'", arată Cosmin Marinescu.

El spune că înţelegerea şi comunicarea condiţiilor care trebuie să stea la baza deciziilor de politică monetară sunt deosebit de importante, cu precădere în contextul actual, când efectele contracţioniste ale programului de ajustare bugetară devin realitate.

Astfel, Marinescu consideră că dificatoare sunt contracţia PIB cu 0,2%, semnalată pentru trimestrul III, dar mai ales intrarea economiei în zona unui deficit de cerere consistent încă din 2025, şi mult mai semnificativ în 2026, când proiecţiile arată o deviaţie a PIB către -3,5%, output-gap negativ comparabil cu situaţia crizei financiare din 2009 şi cu valorile din anii pandemiei.

Obiectivul fundamental al BNR vizează stabilitatea preţurilor, iar pentru îndeplinirea acestuia, mai ales în prezent, este nevoie de credibilitate şi de capacitate de adaptare.

Profesorul de economie spune că, în context, politica monetară trebuie să rămână credibilă şi eficientă. Strategiile de politică monetară trebuie analizate şi revizuite atent, iar instrumentarul să fie adaptat corespunzător pentru asigurarea stabilităţii preţurilor.

Raportul BNR asupra inflaţiei, precum şi concluziile raportului de ţară al FMI, ambele documente publicate pe 14 noiembrie, evidenţiază, în opinia specialistului, o suită de argumente şi conferă, totodată, o imagine prospectivă, pe termen mediu, asupra stance-ului politicii monetare. Înţelegerea amănunţită a cauzelor dinamicii preţurilor şi a activităţii economice, precum şi a cadrului regional şi global, acestea sunt elementele radarului informaţional al BNR, unul complex, dar şi adaptabil.

"Opţiunea de a menţine rata dobânzii de politică monetară, anume de a rămâne încă în abordarea wait-and-see, este o reacţie perfect justificată ce încorporează cântărirea atentă a prognozelor şi a spectrului de riscuri. Iar pentru a o înţelege, trebuie, de fapt, să ne uităm la toate opţiunile de politică monetară de care dispun membrii CA al BNR", afirmă Marinescu.

Conform aprecierii sale, pentru moment, o reducere a dobânzii de politică monetară ar fi, cel puţin din perspectiva riscurilor pe termen scurt, practic ruptă de realitatea financiară cotidiană.

"Este drept, ne confruntăm şi urmează un deficit de cerere şi mai amplu, însă o reducere a dobânzii de referinţă ar fi pe contrasensul mandatului BNR, şi s-ar repercuta nu doar în planul preţurilor, cât mai ales în cel al riscului de dezancorare a aşteptărilor pe termen mediu. Un astfel de scenariu nedorit ar afecta credibilitatea băncii centrale, care ar fi ulterior constrânsă, pentru a readuce inflaţia în intervalul ţintei, să ia măsuri mai bruşte şi mai restrictive pentru activitatea economică decât ar fi normal în alte circumstanţe", declară profesorul universitar.

Astfel, rămâne de analizat de ce nu este justificată nici majorarea dobânzii de referinţă. Conform proiecţiilor, în lipsa unor şocuri imposibil de previzionat, ne aşteptăm ca inflaţia să marcheze o corecţie abruptă, cu aproximativ 5 puncte procentuale la jumătatea anului 2026, odată ce efectele măsurilor fiscale sunt absorbite în sistemul preţurilor.

Totodată, analizând contextul decizional, subliniază Marinescu, realizăm că "avansul preţurilor se suprapune cu frânarea economiei". Aceasta după ce, în 2024, în pofida expansionismului fiscal şi a derapajului bugetar record, economia încetinise, contracţia investiţiilor cu 2,5% fiind dublată de un avans cu 4,7% al consumului, dar acoperit în bună parte de importuri.

Acum consumul este în principal afectat, sugestive fiind contracţia din august cu 4% a comerţului cu amănuntul, doar parţial recuperată în septembrie, şi cu 7,3% a serviciilor de piaţă, în sincron cu scăderea cu -5% a câştigului salarial real. Nici industria nu dă semne clare de redresare, după ce în trimestrul III a marcat o comprimare de 1,9% faţă de trimestrul II. Şi construcţiile au înregistrat o reducere anuală în august, cu -2,1%. Iar o înăsprire monetară ar fi încorsetat şi mai mult resursele financiare aflate la dispoziţia firmelor şi a consumatorilor.

Potrivit viceguvernatorului BNR, se aşteaptă ca, peste aproximativ două trimestre, preţurile să-şi încetinească semnificativ creşterea, sub presiunea unei cereri de consum puternic reprimată, spre o inflaţie anuală de 3,7% la final de 2026, mult sub ceea ce se observă în prezent.

Din perspectiva politicii monetare, problematic poate fi considerat faptul că saltul actual al preţurilor se suprapune totuşi peste o inflaţie de bază încă ridicată, ale cărei resorturi monetare nu pot fi neglijate. De altfel, reactivarea inflaţiei în ultimele luni ale anului 2024 şi persistenţa presiunilor inflaţioniste în prima parte a anului 2025 sunt evoluţii care atrag atenţia şi asupra implicaţiilor care se manifestă în sfera politicii monetare, potrivi specialistului BNR.

"Obiectivul privind stabilitatea preţurilor, văzut din perspectiva reîntoarcerii inflaţiei în intervalul asociat ţintei, poate fi îndeplinit eficient printr-o implementare graduală, precisă în dozaj şi consecventă a strategiei de politică monetară", subliniază Cosmin Marinescu.

Într-adevăr, vârfurile de inflaţie sunt provocări serioase la adresa politicii monetare şi a rezilienţei economiei, mai consideră specialistul. Însă dacă inflaţia este temporar volatilă nu înseamnă că şi rata dobânzii de referinţă trebuie să devină la fel, prin activarea simplistă a acestei corelaţii.

"În perioada următoare trebuie atent calibrate persistenţa stance-ului politicii monetare şi tranziţia către următorul ciclu de intervenţii asupra ratei dobânzii. Tocmai de aceea este esenţial ca deciziile de politică monetară să favorizeze reîntoarcerea durabilă a inflaţiei în intervalul asociat ţintei. În această direcţie se înscriu şi demersurile pe care le facem, de comunicare atentă a deciziilor în raport cu evoluţiile economice relevante şi cu cele mai viabile proiecţii pe care le putem realiza în cadrul BNR", a mai spus Marinescu.

Acesta că inflaţia este acum înaltă şi în continuare persistă anumiţi factori de risc. Însă, având în vedere şi decalajul de transmisie al politicii monetare, practic nu se justifică o modificare a ratei dobânzii de referinţă în raport de deviaţiile actuale, care vor fi curând depăşite. Această perspectivă este de altfel întărită de ancorarea rezonabilă a anticipaţiilor de inflaţie pe termen mediu, aşa cum se poate vedea şi din aşteptările analiştilor bancari.

"În prezent, pentru România este esenţial să revenim consecvent la sustenabilitate financiară, iar eforturile actuale privind consolidarea finanţelor publice trebuie susţinute politic şi societal, cu echilibru şi înţelepciune, pentru recâştigarea credibilităţii economice necesare. Acesta este, de altfel, ingredientul cheie al stabilităţii financiare", a concluzionat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cosmin Marinescu.