Armeanu (ASF): Activele sistemului de pensii private au trecut de pragul istoric de 200 miliarde lei, în noiembrie

Vicepreşedintele ASF a subliniat că sistemul de pensii private îndeplineşte un dublu rol vital: pe de o parte, oferă cetăţenilor un mecanism de protecţie financiară suplimentară la pensie, iar pe de altă parte, acţionează ca investitor instituţional major, canalizând economiile către pieţele de capital şi susţinând dezvoltarea sustenabilă.

"Fondurile de pensii private reprezintă cel mai mare segment supravegheat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cu o pondere de peste 11% din PIB, superioară altor pieţe financiare nebancare. Ponderea activelor în PIB a evoluat de la 3,01% în 2014 la peste 11% în 2025, demonstrând rezilienţa sectorului în faţa provocărilor globale precum inflaţia persistentă, crizele multiple şi instabilitatea geopolitică. Comparativ cu noiembrie 2024, activele au crescut cu 30%, iar faţă de aceeaşi perioadă din 2023, avansul cumulat depăşeşte 59%", a menţionat Armeanu.

El a adăugat că performanţa fondurilor de pensii private de la înfiinţare până în prezent a înregistrat o creştere substanţială, rentabilitatea anualizată obţinută în cei 17 ani de funcţionare fiind de 8,04%, de aproximativ două ori superioară ratei inflaţiei, care în perioada respectivă a fost de 4,67%.

Sistemul de pensii private se evidenţiază şi printr-o structură optimă a alocării investiţiilor, raportată la dimensiunea actuală a economiei româneşti şi la necesităţile de finanţare ale acesteia. Astfel, titlurile de stat reprezintă 65,43% şi acţiunile 25,08%. Din totalul activelor sistemului de pensii private, un procent de 96% este investit în instrumente emise în România, fondurile de pensii private contribuind la susţinerea pe termen lung a necesarului de finanţare a statului, care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiţii ce generează la rândul lor o creştere economică sustenabilă.

"Prin investiţiile efectuate atât pe piaţa primară, cât şi pe piaţa secundară, fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituţionali din România, contribuind la dezvoltarea sustenabilă a pieţei de capital", a precizat oficialul ASF.

Acesta a mai semnalat că numărul persoanelor care contribuie la fondurile de pensii private a crescut constant, depăşind 9,38 milioane de participanţi la finalul lunii octombrie 2025, în creştere cu aproximativ 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, reflectând un grad ridicat de încredere în sistem. Pilonul II îşi menţine rolul central în arhitectura sistemului de pensii din România, cu peste 8,4 milioane de participanţi, în timp ce Pilonul III facultativ înregistrează o creştere cu 18% (148.796 noi participanţi).

"Această dinamică reflectă o conştientizare crescută a românilor faţă de nevoia de diversificare a veniturilor la pensie, mai ales în contextul presiunilor demografice asupra sistemului public", a punctat Dan Armeanu.

Vicepreşedintele AST a mai subliniat că, odată cu atingerea pragului de 200 miliarde lei în active, sistemul de pensii private din România intră într-o nouă etapă de maturitate, care impune nu doar performanţă investiţională, ci şi claritate în faza de plată. Legea privind plata pensiilor private, adoptată de Parlament în octombrie 2025, răspunde acestei nevoi prin instituirea unui mecanism de plată bine definit, validat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

"Legea privind plata pensiilor private reprezintă o măsură strategică şi prioritară, esenţială pentru completarea arhitecturii sistemului de pensii private din România şi alinierea acestuia la standardele internaţionale promovate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Adoptarea acestui cadru legal era necesară pentru a oferi participanţilor predictibilitate şi o garanţie reală că economiile acumulate se vor transforma în venituri sigure şi sustenabile pe termen lung", a afirmat Armeanu.

Potrivit acestuia, Legea privind plata pensiilor respectă în totalitate principiile internaţionale specifice pensiilor private şi duce la îndeplinirea scopului înfiinţării sistemului pensiilor private în România. Legea de plată a pensiilor private instituie un mecanism de plată clar definit şi validat la nivel internaţional, conform evaluării OCDE, care a apreciat cadrul legislativ drept unul dintre cele mai robuste din regiune.

De asemenea, Legea de plată a pensiilor private respectă integral dreptul de proprietate, dreptul de garanţie şi dreptul de moştenire, aplicabile tuturor categoriilor de pensii private (Pilonul II, III şi IV). Legea introduce garanţia integrală a sumelor aflate în plată, ceea ce asigură că valoarea plăţilor către participant sau moştenitori nu poate fi mai mică decât activul personal acumulat, diminuat exclusiv cu comisioanele legale. Această garanţie extinsă oferă un nivel ridicat de protecţie financiară şi elimină riscul diminuării economiilor în faza de plată, extinzând astfel drepturile tuturor participanţilor la sistem.

Actul normativ consolidează şi dreptul de proprietate asupra activului acumulat, valabil pe întreaga durată a participării, inclusiv în faza de plată. În caz de deces, dreptul de moştenire este integral recunoscut, soldul rămas fiind transmis succesorilor legali conform prevederilor contractuale.

Toate prevederile Legii privind plata pensiilor private respectă în mod riguros elementele de constituţionalitate, fiind construite pe baza legislaţiei primare deja existente (Legea nr. 411/2004 şi Legea nr. 204/2006) şi armonizate cu standardele europene şi internaţionale. Structura legislativă este comparabilă cu sistemele de pensii private din state care au implementat modele similare, precum Bulgaria (PI BIS), Slovenia, Polonia sau Lituania. În acest context, drepturile fundamentale ale participanţilor - dreptul de proprietate asupra activului personal, dreptul de garanţie privind valoarea acumulată şi dreptul de moştenire în caz de deces - sunt pe deplin garantate şi aplicabile tuturor categoriilor de pensii private: Pilonul II (obligatoriu), Pilonul III (facultativ) şi Pilonul IV (ocupaţional).

"În acelaşi timp, ne-am aliniat la Recomandarea nr. 7 a OCDE, care încurajează plăţile periodice pe termen lung din fondurile de pensii, evitând plata integrală dintr-o singură tranşă, cu excepţia cazurilor în care activele sunt foarte mici sau există situaţii excepţionale. De asemenea, România, prin Autoritatea de Supraveghere Financiară, a fost aleasă în Comitetul Executiv al IOPS pentru perioada 2026-2027, ceea ce confirmă recunoaşterea internaţională a contribuţiei noastre la dezvoltarea standardelor globale pentru pensiile private", a punctat oficialul ASF.