Chisăliţă (AEI): Energia revine în centrul tensiunilor globale; petrolul scump nu mai e o anomalie, ci un scenariu

Potrivit sursei citate, pe de altă parte, între prognoză şi realitate "avem o piaţă ruptă în două", în condiţiile în care instituţii precum Energy Information Administration anticipează chiar o scădere spre 76 de dolari/baril, în 2027, iar J.P. Morgan vede preţuri în jur de 60 de dolari.

"Această discrepanţă nu este o eroare - este esenţa pieţei petrolului, un echilibru precar între două forţe opuse. Petrolul scump nu mai e o anomalie, ci un scenariu. Dacă scenariul "Trading Economics" se materializează, el nu va fi rezultatul unei cereri explozive, ci al unei oferte constrânse. Conflictul din Orientul Mijlociu şi blocajele logistice pot împinge preţurile chiar spre 120 USD în scenarii extreme, potrivit unor analize recente. Mai mult, instituţii internaţionale avertizează că perturbările din regiune pot duce la creşteri semnificative ale preţurilor şi la încetinirea economiei globale. Cu alte cuvinte, petrolul scump nu este despre creştere economică, ci despre risc", se arată în analiza transmisă AGERPRES.

În opinia şefului AEI, Europa rămâne în continuare "marele vulnerabil" şi, inclusiv pentru România, implicaţiile sunt directe şi incomode: inflaţie persistentă (energie + transport), presiune pe costurile industriale şi stagnare economică în sectoare energo-intensive.

Astfel, economii dependente de importuri energetice devin primele victime ale unui baril de 120 de dolari, iar efectele nu sunt lineare, ci se transmit în lanţ - de la combustibil la alimente.

"Întrebarea nu este dacă petrolul va ajunge la 120 USD sau va coborî la 60 USD. Întrebarea reală este: care scenariu geopolitic va domina? (...) Realitatea este că piaţa petrolului nu mai este determinată doar de economie, ci de geopolitică. Prognoza de peste 120 USD/baril nu este doar "îngrijorătoare". Este simbolică. Ea marchează revenirea petrolului ca instrument de putere globală. În anii 2010, piaţa era dominată de supraproducţie şi tehnologie. În anii 2020, ea este dominată de conflicte şi incertitudine. Iar între aceste două lumi, consumatorul - fie el stat sau cetăţean - rămâne cel care plăteşte nota de plată", subliniază Dumitru Chisăliţă.