BNS: Salariul minim trebuie să ajungă la 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027
01 Iulie 2026 Agerpres
Blocul Naţional Sindical (BNS) atrage atenţia că majorarea salariului de bază minim brut pe ţară, aplicabil de la 1 iulie 2026, vine cu o întârziere de şase luni faţă de momentul la care ar fi trebuit să intre în vigoare, lucrătorii au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare, iar pentru a recupera această erodare salariul minim ar trebui să ajungă la 5.000 lei brut de la 1 ianuarie 2027.
Blocul Naţional Sindical (BNS) atrage atenţia că majorarea salariului de bază minim brut pe ţară, aplicabil de la 1 iulie 2026, vine cu o întârziere de şase luni faţă de momentul la care ar fi trebuit să intre în vigoare, lucrătorii au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare, iar pentru a recupera această erodare salariul minim ar trebui să ajungă la 5.000 lei brut de la 1 ianuarie 2027.
"Guvernul a amânat cu şase luni majorarea salariului minim, iar costul a fost suportat de angajaţi. Potrivit prevederilor Legii nr. 283/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative, pentru stabilirea salariilor minime adecvate, salariul minim trebuia stabilit cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2026. Conform mecanismului de stabilire a salariului minim, stabilit de Legea 283/2024, valoarea salariului minim trebuia decisă între pragurile de 4.325 lei (valoare rezultată din aplicarea formulei de calcul din lege) şi 4.590 lei (limita superioară stabilită prin lege - 52% din câştigul salarial mediu brut). Din păcate, salariaţii remuneraţi cu salariul minim, dar şi cei aflaţi în intervalul 4.050 - 4.325, adică aproximativ 1,76 milioane salariaţi, au devenit moneda de schimb în negocierile dintre Guvern şi mediul de afaceri, Guvernul nu doar că a preferat soluţia de creştere a salariului minim la cel mai de jos nivel rezultat din aplicarea legii, dar a şi amânat această creştere pentru iulie 2026", afirmă BNS, într-un comunicat.
Potrivit sindicaliştilor, Guvernul a folosit amânarea creşterii salariului minim ca o măsură compensatorie acordată mediului de afaceri afectat de deciziile fiscale şi economice adoptate de Guvern (liberalizarea pieţei energiei, creşterea TVA, creşterea accizelor, introducerea impozitului pe cifra de afaceri etc), în ciuda faptului că o bună parte dintre aceste măsuri au fost translatate în creşteri de preţuri în lanţ.
Astfel, costul măsurilor luate de Guvern a fost transferat, atât direct, cât şi indirect, asupra celor mai vulnerabili salariaţi din economie, iar consecinţele sunt evidente: în cursul anului 2025, puterea de cumpărare a salariului minim net, în valoare de 2.574 lei, s-a diminuat cu aproximativ 227 pe lună, iar inflaţia din primul semestru al anului a generat o pierdere suplimentară de aproximativ 111 lei lunar.
În consecinţă, în decurs de numai 18 luni, salariaţii plătiţi cu salariul minim au pierdut aproximativ 340 de lei din puterea de cumpărare a venitului lor lunar, ceea ce echivalează cu o diminuare de circa 13%.
În aceste condiţii, majorarea salariului minim aplicată de la 1 iulie 2026, coroborată cu reducerea deducerii fiscale de la 300 de lei la 200 de lei, nu reuşeşte nici măcar să compenseze pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimul an şi jumătate, atrage atenţia BNS.
"Nu este de mirare că România continuă să ocupe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sărăcia în muncă. Nivelul salariul minim nu este nici pe departe unul adecvat, dacă avem în vedere criteriile indicate de Directiva Europeană 2022/2041 sau Convenţia OIM 130 / 1970, iar întârzierea ajustării sale nu face decât să adâncească decalajele sociale şi economice. BNS a atras atenţia în momentul transpunerii Directivei 2022/2041 cu privire la necesitatea introducerii în lege a unor mecanisme de corecţie a creşterii salariului minim în cazul apariţiei unor variaţii semnificative între nivelul prognozat şi cel efectiv realizat al indicatorilor folosiţi în stabilirea salariului minim. În prezent ne aflăm într-o astfel de situaţie, pentru salariul minim din 2025 s-a luat în calcul o rată medie a inflaţiei de 4,4%, în realitate rata inflaţiei în 2025 a fost 7,3%. În 2026, salariul minim a fost calculat luând în calcul o rată a inflaţiei prognozată de 5,8%, deja inflaţia prognozată pentru 2026 a fost schimbată la 7,9%. De aici ar trebui pornit procesul de stabilire a salariului minim pentru anul 2027", se arată în comunicat.
Conform BNS, în baza prevederilor Legii 283/2024, în perioada următoare, partenerii sociali - Guvernul, în exercitarea atribuţiilor sale constituţionale, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale - ar trebui sa reia negocierile privind stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Blocul Naţional Sindical transmite încă de pe acum viitorului Guvern că, pentru a recupera erodarea puterii de cumpărare acumulată în ultimii doi ani şi pentru a respecta principiile care stau la baza mecanismului european de stabilire a salariului minim adecvat, valoarea salariului de bază minim brut pe ţară trebuie stabilită la 5.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027.
"Introducerea în lege a unui mecanism de stabilire a salariului minim viza tocmai stoparea utilizării salariului minim ca instrument de manipulare electorală şi totodată ca măsura de cumpărare a bunăvoinţei mediului de afaceri. Salariul minim trebuie să fie stabilit în mod transparent şi să poată răspunde necesităţilor lucrătorului şi ale familiei acestuia, ţinând cont de condiţiile economice şi sociale existente la nivel naţional şi protejând totodată accesul la un loc de muncă şi stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă. Salariile minime care asigură un nivel de trai decent şi ating astfel un prag de decenţă pot contribui la reducerea sărăciei, la susţinerea cererii interne şi a puterii de cumpărare, îmbunătăţesc stimulentele pentru găsirea unui loc de muncă, reduc inegalităţile salariale, diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi şi sărăcia persoanelor încadrate în muncă şi limitează scăderea veniturilor în timpul recesiunilor economice", susţine BNS.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 2 / 11041 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
Peștera II: Cum au lucrat firmele de avocați Filip & Company, Bondoc & Asociații și Clifford Chance Badea la una dintre cele mai mari finanțări de energie verde din regiune
De la conformarea GDPR, la o guvernanță complexă a datelor | Mădălina Mitel (Partener Mitel & Asociații): În proiectele complexe, întrebarea centrală nu mai este dacă există documente GDPR, ci dacă organizația poate explica fluxurile de date, poate controla persoanele împuternicite și poate reacționa coerent atunci când tehnologia schimbă modul în care sunt luate deciziile. Inteligența artificială obligă business-ul să treacă de la conformare formală la guvernanță aplicată
Filip & Company a asistat Premier Energy în legătură cu finanțarea-punte de până la 825 mil. € pentru achiziția grupului Evryo. Echipa, coordonată de Alexandra Manciulea (partener) și Alexandru Bîrsan (managing partner)
Filip & Company a asistat Digmatix în achiziția Elian Solutions și intrarea pe piața din România. Olga Niță (partener), coordonatoarea echipei de proiect: “Această tranzacție reflectă interesul investitorilor strategici pentru companiile locale care au construit expertiză solidă și poziții de lider în nișele lor”
România trece la contraofensivă în dosarul RAFO Onești: Ministerul Finanțelor caută avocați la Viena pentru a bloca executarea hotărârii ICSID obținute de grupul austriac Petrochemical Holding | Statul vrea o interdicție judiciară care să oprească recunoașterea unei decizii de circa 85 de milioane de euro și deschide un nou front într-un teritoriu juridic marcat de tensiuni între arbitrajul investițional și dreptul Uniunii Europene
Marile provocări și principalele tendințe din Energie, analizate de avocații firmei Țuca Zbârcea & Asociații, care operează la nivelul celor mai sofisticate structuri din sectorul energetic: tranzacții și finanțări complexe, dispute cu precedent european și proiecte cu relevanță strategică națională. Cele mai interesante mandate ale echipei ce asistă jucători cheie din acest segment, într-o practică ce asigură 10% din veniturile firmei
Reff & Asociații | Deloitte Legal lansează campania aniversară de 20 de ani, care include evenimente de business, formate inovatoare și conținut video divers
Urmează o perioadă de tranziție critică pentru piața achizițiilor publice din România, marcată de presiuni simultane din direcții multiple. Creșterea cheltuielilor de apărare va genera un volum semnificativ de proceduri complexe, cu specificități juridice pe care puțini practicieni le stăpânesc în detaliu | De vorbă cu Manuela Guia, coordonatoarea GNP Guia Naghi & Partners, despre noile zone de sofisticare juridică și câteva măsuri prin care ar putea crește transparența și viteza procedurilor fără a afecta calitatea evaluării
Arta apărării interdisciplinare în White-Collar Crime: Cum a reușit Voinescu Lawyers să demonteze acuzații penale grave în dosarul Vivre Deco | Gabriel Voinescu, coordonatorul echipei: ”Suntem una dintre puținele case de avocatură din România capabile să combine, la nivel de specialist, dreptul civil al afacerilor cu dreptul penal al afacerilor – exact ceea ce a permis, în acest caz, o apărare integrată simultană pe șase încadrări juridice diferite și obținerea soluției definitive de clasare”
Un portofoliu de peste trei miliarde de euro și patru proiecte strategice conturează una dintre cele mai relevante expresii ale complexității din energia românească | De vorbă cu Oana Ijdelea, coordonatoarea Ijdelea & Asociații despre punctele de fricțiune în dezvoltarea proiectelor energetice, arhitectura juridică transformată într-un veritabil factor de competitivitate și echipa în care mai multe specializări juridice funcționează integrat
BDAttorneys a asistat Strabag Group într-o achiziție strategică. Ștefan Mantea (Partner) și Alexandra Siminiceanu (Senior Managing Associate), în prim plan
PNSA susține juridic Turneul Internațional Stradivarius
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





