Sectorul bancar din România se confruntă cu provocări dincolo de normalizarea dobânzilor (studiu)

Sectorul bancar din România trebuie să gestioneze simultan un deficit fiscal ridicat, măsuri de consolidare fiscală, o creştere economică slabă, dar şi o inflaţie peste media Uniunii Europene, relevă studiul "European Retail Banking Radar 2026", realizat de compania de consultanţă Kearney.

În acelaşi timp, băncile se confruntă cu presiuni asupra veniturilor disponibile ale populaţiei, cu riscul de downgrade şi presiuni asupra costului finanţării externe, precum şi cu volatilitate politică şi incertitudini privind implementarea reformelor.

Raportul evidenţiază încetinirea ritmului de creştere a veniturilor băncilor europene, presiunea asupra profitabilităţii generată de normalizarea dobânzilor şi importanţa eficienţei operaţionale, a diversificării surselor de venit şi a consolidării sectorului în noul context de piaţă.

Conform sursei citate, Europa intră într-o etapă de normalizare, după perioada excepţională din 2023-2025.

"Pentru România, însă, provocarea depăşeşte simpla normalizare a dobânzilor. Aceasta vine într-un moment în care sectorul bancar trebuie să gestioneze simultan un deficit fiscal ridicat, măsuri de consolidare fiscală, o creştere economică slabă, inflaţie peste media UE, presiuni asupra veniturilor disponibile ale populaţiei, risc de downgrade şi presiune pe costul finanţării externe, precum şi volatilitate politică şi incertitudine privind reformele", se menţionează în document.

Pe lângă acestea, piaţa bancară românească se află într-un proces continuu de consolidare: Banca Transilvania a integrat OTP, UniCredit a fuzionat cu Alpha Bank, iar valul de consolidare continuă să ia amploare.

În acest context, se conturează câteva priorităţi pentru bănci. Una dintre acestea este reprezentată de "rezilienţa profitului", respectiv "protejarea profitabilităţii înaintea creşterii", notează autorii cercetării.

"Pentru multe bănci, perioada 2027-2028 va fi definită mai degrabă de disciplina costurilor, managementul riscului, optimizarea capitalului, colectarea creanţelor, repricing şi retenţia clienţilor decât de strategii agresive de creştere. În acest context, tranzacţiile de tip M&A nu sunt doar instrumente de creştere, ci şi modalităţi de absorbţie a costurilor fixe, obţinere a economiilor de scară şi valorificare mai eficientă a investiţiilor în tehnologie şi digitalizare", se mai arată în comunicat.

O altă prioritate vizează mutarea creşterii de la "rate beta" către volume şi relationship banking.

"Băncile trebuie să accelereze creditarea sănătoasă, în special pe segmentele creditelor ipotecare, creditelor de consum garantate şi IMM-urilor/microîntreprinderilor, prin digitalizarea proceselor de underwriting şi aplicarea unui pricing diferenţiat la nivel de client. România dispune de o bază solidă de depozite, un număr mare de clienţi şi un nivel ridicat de adopţie a plăţilor cu cardul, însă nu reuşeşte să transforme suficient aceste atuuri în creşterea creditării, a investiţiilor, a asigurărilor şi a utilizării recurente a serviciilor bancare", se mai spune în document.

Pe listă se mai află reducerea radicală a cost-to-serve, nu doar închiderea sucursalelor.

"Un raport cost-venit (CIR) de aproximativ 59% în România, comparativ cu circa 54% la nivel european, arată că digitalizarea s-a concentrat adesea pe front-end, şi nu pe transformarea end-to-end a modelului operaţional. Produsele, procesele, sistemele IT legacy, operaţiunile de back-office, precum şi procesele de onboarding, administrare a relaţiei cu clienţii (servicing) şi recuperare a creanţelor (collections) trebuie simplificate. În caz contrar, consolidarea riscă doar să adauge complexitate. Inteligenţa artificială poate face aici diferenţa", mai arată analiza.

Totodată, băncile trebuie să construiască surse reale de fee income.

Până acum, băncile locale au beneficiat de creşterea veniturilor nete din dobânzi (NII). Pe măsură ce dobânzile se normalizează, creşterea veniturilor din comisioane (NCI) devine esenţială pentru menţinerea profitabilităţii. Plăţile, wealth management, bancassurance, serviciile pe bază de abonament şi ecosistemele pentru comercianţi vor deveni surse tot mai importante de creştere. European Retail Banking Radar arată că ritmul de creştere revine treptat spre nivelurile dinaintea perioadei excepţionale generate de dobânzile ridicate, iar România nu va fi o excepţie, notează sursa citată.

"Băncile de retail din România au valorificat cu succes beneficiile generate de perioada dobânzilor ridicate. Următoarea provocare şi totodată, următoarea sursă de creare a valorii este transformarea acestui avantaj într-o creştere sustenabilă, bazată pe relaţia cu clientul, diversificarea surselor de venit şi îmbunătăţirea productivităţii, nu doar pe extinderea bilanţului. Nu cred că principala preocupare a consiliilor de administraţie şi a directorilor generali ai băncilor este că nu vor mai creşte cu 8%. Cred că miza este să intre într-un mediu economic mai dificil fără ca băncile să fi rezolvat pe deplin provocările legate de eficienţă, monetizarea bazei de clienţi şi managementul riscului.", a afirmat Florian Teleabă, Partner Financial Institutions, Kearney, citat în comunicat.

Ţările din sudul Europei, afectate în urmă cu un deceniu de criza datoriilor şi al restructurărilor bancare, se numără astăzi printre cele mai performante pieţe de retail banking din Europa, potrivit cercetării.

În urmă cu zece ani, băncile din Europa de Sud reprezentau punctul vulnerabil al sectorului bancar european, confruntându-se cu volume ridicate de credite neperformante, programe de sprijin financiar şi procese ample de restructurare.

Analiza Kearney arată că fiecare reducere cu 10 puncte de bază a ratelor dobânzilor se traduce printr-o diminuare de aproximativ 26 de miliarde de euro a veniturilor băncilor din UE-27. Pentru a-şi menţine nivelul actual de profitabilitate şi aceeaşi rată costuri/venituri, băncile ar trebui să reducă aproximativ 14 miliarde de euro din costuri şi să genereze suplimentar între 19 şi 20 de euro venituri din comisioane pentru fiecare client. Instituţiile cu cele mai bune rezultate îşi diversifică deja sursele de venit prin dezvoltarea activităţilor din domenii precum plăţi, administrarea averii, produse de protecţie şi servicii de consultanţă, continuând în acelaşi timp să îşi îmbunătăţească productivitatea.

Veniturile din taxe şi comisioane au crescut cu 4,5% între 2024 şi 2025, iar venitul generat per angajat a avansat cu 3,1%. Această evoluţie se înscrie într-o tendinţă de eficientizare pe termen lung: volumul de activitate per angajat aproape s-a dublat din 2008 până în prezent, iar volumul gestionat per sucursală aproape s-a triplat.

European Retail Banking Radar 2026 realizat de Kearney monitorizează evoluţia a 88 de bănci de retail din 21 de pieţe europene, atât din Europa Occidentală, cât şi din Europa de Est, pe baza datelor raportate public pentru perioada 2008-2025. Studiul evaluează performanţa instituţiilor financiare dintr-o perspectivă amplă, de la capacitatea de generare a veniturilor până la eficienţa operaţională şi managementul riscului, permiţând distingerea clară între efectele ciclice şi schimbările structurale profunde.