Şapte români din zece au ca prioritate protejarea sănătăţii lor şi a familiei în următorul an (sondaj Allianz-Ţiriac)

Cu toate acestea, doar o mică parte deţin deja o asigurare de viaţă sau de sănătate pe care să se poată baza, ceea ce reflectă decalajul în continuare ridicat pe plan local între nevoia şi nivelul real de protecţie al românilor. Sănătatea este principala prioritate pentru 73% dintre respondenţi, urmată de protejarea vieţii lor şi a celor dragi (62,4%) şi de asigurarea viitorului financiar al copiilor (35,6%). Doar puţin peste 31% dintre respondenţi sondajului spun însă că deţin în prezent o asigurare de sănătate sau de viaţă, în timp ce numai 11,5% deţin o asigurare cu componentă de economisire pentru copii, susţin autorii sondajului.

La nivel de piaţă sunt în vigoare aproximativ 2,1 milioane de contracte de asigurare de viaţă şi 255.000 de contracte de asigurare de sănătate, potrivit celor mai recente date oficiale publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Conform sursei citate, protecţia financiară nu îşi găseşte loc în buget pentru cei mai mulţi români.

Disponibilitatea financiară pentru o asigurare este printre principalele bariere menţionate de respondenţii la sondajul desfăşurat de Allianz-Ţiriac. Cei mai mulţi (aproape 44%) spun că ar putea aloca cel mult 100 de lei pe lună pentru o asigurare de sănătate sau de viaţă, în timp ce 29% ar avea un buget chiar mai mic, sub 50 de lei lunar. Doar 21,1% au disponibile sume între 100 şi 300 de lei pentru astfel de asigurări şi numai 5,9% ar fi dispuşi să plătească mai mult de 300 de lei lunar, menţionează asigurătorul.

De altfel, românii alocă în ansamblu sume reduse pentru protecţia lor financiară. Aproape 31% dintre respondenţi dedică sub 5% din venitul lunar pentru asigurări, economii sau fond de urgenţă, iar alţi 29,7% se limitează la 5-10% din venit. Doi din zece români alocă între 10 şi 20% şi doar o minoritate de 5,4% depăşeşte pragul de 25% din venitul lunar dedicat protecţiei financiare, se mai precizează în comunicat.

Cu toate acestea, mulţi români declară că ar face compromisuri pentru a-şi proteja familia şi 46,6% ar renunţa la ieşiri la restaurant pentru a plăti o poliţă de sănătate sau viaţă, iar 40,7% ar renunţa la cumpărături de haine sau alte obiecte personale, urmaţi de cei care ar renunţa chiar şi la abonamentele pentru platformele de streaming, precum Netflix sau YouTube (28,2%), susţin autorii sondajului.

"Subdimensionarea protecţiei personale explică de ce mulţi români sunt în continuare vulnerabili la şocuri financiare. Acesta este paradoxul pieţei asigurărilor din România: conştientizarea riscurilor există, dar nu se materializează încă în achiziţia protecţiei sub forma unei asigurări. Românii înţeleg în proporţie covârşitoare importanţa asigurărilor, mai ales cele de viaţă şi sănătate, însă realitatea arată că nivelul de protecţie rămâne foarte scăzut. Mulţi aleg să amâne decizia până când apare o situaţie critică. Atunci, în absenţa asigurării, costurile emoţionale şi financiare, lovesc. O asigurare de viaţă sau de sănătate nu mai este demult un moft sau un lux, ci este un instrument de stabilitate şi sprijin atunci când tu şi/sau familia ta aveţi cea mai mare nevoie. România se maturizează timid. Continuă să ne preocupe grija pentru bunuri mai mult decât grija pentru viaţă", spune Codruţa Furtună, Director de Vânzări şi Distribuţie la Allianz-Ţiriac Asigurări.

Planurile românilor pentru perioada următoare indică mai degrabă o preocupare pentru asigurările obligatorii, cei mai mulţi având în plan să cumpere acest tip de asigurare în următorul an, urmate de asigurările de sănătate (30,11%) şi cele de viaţă (29%). Asigurările facultative pentru locuinţe sunt şi ele pe listă pentru 25,38% dintre respondenţi, în timp ce 14% intenţionează să cumpere şi o asigurare Casco, menţionează sursa citată.

Sondajul Allianz-Ţiriac a fost desfăşurat în perioada iulie-august 2025, la nivel naţional, pe un eşantion total de 1.036 utilizatori de internet din România. Aproximativ 53% dintre respondenţi sunt bărbaţi, preponderent cu vârsta între 18 şi 44 de ani, iar peste 56% au venituri lunare de peste 4.000 de lei.