România susţine reducerea emisiilor auto cu măsuri pragmatice care să menţină competitivitatea industriei (mediu)

De asemenea, în cadrul reuniunii a fost prezentat un raport privind cea de-a 12-a sesiune plenară a Platformei Interguvernamentale Ştiinţifico-Politice privind Biodiversitatea şi Serviciile Ecosistemice (IPBES-12).

Conform sursei citate, prima sesiune s-a concentrat pe standardele privind emisiile de dioxid de carbon pentru autoturisme şi camionete.

"România susţine propunerea în măsura în care aceasta facilitează o tranziţie eficientă a industriei auto, bazată pe predictibilitate, sustenabilitate economică şi neutralitate tehnologică. Este important să menţinem traiectorii credibile de reducere a emisiilor, ţinând cont de diferenţele structurale care influenţează capacitatea de conformare a producătorilor auto. Considerăm necesare obiective şi măsuri pragmatice care să sprijine industria auto europeană să îşi menţină producţia în Europa şi să poată oferi vehicule cu emisii reduse la preţuri accesibile. În acelaşi timp, aceste măsuri trebuie calibrate pentru a menţine traiectoria necesară îndeplinirii obiectivelor climatice ale Uniunii", a declarat secretarul general Alexandru Avram, citat în comunicat.

Demnitarul a subliniat că, în România, piaţa auto este expusă importului de vehicule second-hand cu emisii ridicate, în timp ce costul vehiculelor electrice şi al energiei poate reprezenta o barieră pentru achiziţia de autoturisme noi. De aceea, la nivel naţional, trebuie continuate măsurile de stimulare a achiziţiei de vehicule noi, cu emisii scăzute.

Totodată, a doua sesiune a adus în prim-plan discuţii privind eforturile de decarbonizare în contextul politicilor climatice post-2030.

"Accelerarea tranziţiei necesită un sprijin financiar considerabil, care să contribuie la reducerea disparităţilor între regiunile UE, la eliminarea blocajelor din reţea şi la dezvoltarea interconectărilor necesare. Totodată, decarbonizarea trebuie să fie echitabilă, să nu împovăreze suplimentar gospodăriile vulnerabile energetic şi microîntreprinderile şi să fie adaptată sectorial şi la capacităţile fiecărui stat membru", a adăugat Alexandru Avram.

România susţine introducerea unui set robust de mecanisme de flexibilitate, care să permită statelor membre să contribuie în mod realist la atingerea obiectivului intermediar pentru 2040, menţionează sursa citată.

Pe de altă parte, cea de-a treia sesiune a evidenţiat importanţa consolidării colaborării strategice a UE în diplomaţia de mediu la nivel global, prin parteneriate şi printr-o implicare bazată pe ştiinţă, într-un context geopolitic în schimbare.

"Pentru România, protejarea integrităţii proceselor multilaterale de mediu şi utilizarea acestora pentru consolidarea păcii şi a încrederii rămâne o prioritate. În contextul geopolitic actual, este necesar să dezvoltăm coaliţii flexibile pe teme-cheie şi să ne asigurăm că diplomaţia de mediu este susţinută de legături ştiinţifice şi comerciale solide cu ţările partenere. Priorităţile de mediu şi de dezvoltare durabilă trebuie integrate în orice dialog cu ţările terţe", a subliniat Alexandru Avram.

În intervenţia sa pe tema bio-economiei, secretarul general al ministerului Mediului a subliniat că o bio-economie eficientă poate genera locuri de muncă de calitate în zonele rurale şi poate contribui la dezvoltarea unei pieţe extinse a bio-produselor, la preţuri accesibile pentru cetăţeni.

"Coerenţa politicilor în domeniile alimentaţiei, energiei, climei şi protecţiei naturii rămâne esenţială, iar dezvoltarea lanţurilor valorice locale este crucială pentru competitivitatea şi rezilienţa UE. În acest context, apreciem recunoaşterea rolului important al micilor fermieri în menţinerea sustenabilităţii şi în consolidarea unei bioeconomii europene juste şi echitabile", se mai precizează în comunicat.

De asemenea, secretarul general Alexandru Avram a participat, marţi dimineaţa, la reuniunea de coordonare organizată de Polonia, privind eforturile de decarbonizare post-2030, cu accent pe revizuirea EU ETS.