România se confruntă cu un echilibru dificil între frânarea creşterii preţurilor şi susţinerea activităţii economice (analiză)

Conform sursei citate, ultimele cifre privind inflaţia din România relevă presiuni persistente asupra preţurilor, în ciuda unei uşoare moderări a creşterii acestora în octombrie 2025. Ţara noastră continuă să fie în fruntea Uniunii Europene în ceea ce priveşte creşterea preţurilor de consum, evidenţiind provocările structurale pe care le are în contextul unei economii stagnante şi al flexibilităţii limitate a politicii monetare. Banca Naţională a României a decis miercuri să menţină rata dobânzii neschimbată la 6,5%, menţionând posibilitatea ca inflaţia ridicată să persiste pentru o perioadă mai lungă de timp. Din păcate, în aceste condiţii, banca centrală nu poate face prea multe pentru a stimula economia aflată acum în dificultate, cu deficite publice masive care trebuie reduse şi consumul care a scăzut drastic după ce măsurile de austeritate ale guvernului au intrat în vigoare.

Rata anuală a inflaţiei în România a scăzut uşor în octombrie 2025, dar se menţine la cel mai ridicat nivel din iunie 2023. Cu toate acestea, creşterea preţurilor atât pentru produsele alimentare, cât şi pentru cele nealimentare s-a moderat faţă de septembrie anul acesta. Preţurile serviciilor au crescut într-un ritm uşor mai rapid (10,52% faţă de 10,36%).

Pe bază lunară, preţurile de consum au urcat cu 0,5% în octombrie, după o creştere de 0,36% în septembrie. În acelaşi timp, datele privind PIB-ul au rămas aproape neschimbate, cu o creştere de 0,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

"Acest nivel ridicat al inflaţiei în România a determinat Banca Naţională a României să menţină rata dobânzii la un nivel ridicat de 6,5% pentru a şaisprezecea lună consecutiv, cu mult sub inflaţie şi cu foarte puţine perspective de scădere în viitorul apropiat", subliniază analistul eToro.

Banca Naţională a României a menţionat în comunicatul său de presă că inflaţia anuală va scădea uşor în următoarele trei trimestre, dar va rămâne mai mare decât estimările anterioare. Acest lucru se datorează efectelor temporare cauzate de două măsuri recente ale Guvernului: eliminarea plafonului pentru preţurile energiei electrice la 1 iulie şi creşterea taxelor pe consum (TVA şi accize) începând cu 1 august 2025.

Totodată, raportul BNR din noiembrie privind inflaţia prevede că aceasta va scădea brusc în al treilea trimestru al anului 2026, odată ce se estimează că aceste efecte directe vor dispărea. Ulterior, inflaţia va continua să scadă, dar ritmul de scădere va fi mai lent decât se anticipase anterior, pornind de la un nivel mai ridicat. Abia în 2027 se estimează că inflaţia va atinge ţinta BNR.

"Această evoluţie va fi susţinută de o scădere a cererii cauzată de noile măsuri fiscale şi bugetare introduse în august 2025, care vor tempera consumul şi investiţiile. Există, de asemenea, incertitudini suplimentare şi frământări politice cu privire la măsurile pe care autorităţile le vor lua în perioada următoare pentru a continua consolidarea fiscală, în conformitate cu planul convenit cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului", subliniază autorul cercetării.

Economia românească se confruntă, de asemenea, şi cu riscuri externe care pot influenţa activitatea economică şi inflaţia pe termen mediu. Acestea includ tensiunile comerciale globale, războiul din Ucraina şi creşterea cheltuielilor pentru apărare şi infrastructură în ţările Uniunii Europene, factori care pot modifica direcţia politicilor economice şi presiunile asupra preţurilor, mai arată studiul.

"În prezent, România are cea mai mare inflaţie din UE şi a treia cea mai mare din Europa, după Turcia şi Ucraina, înaintea Rusiei, Belarusului şi Moldovei. Dacă ne uităm la ţările din partea centrală şi estică a Uniunii Europene, inflaţia în Bulgaria se situează la 5,6% (o creştere a cifrei din septembrie - cea mai recentă publicată - de la 5,3% în august), în octombrie Ungaria se menţine la 4,3%, Slovacia înregistrează, de asemenea, o uşoară creştere la 4,3% de la 4,2% în septembrie, iar Polonia înregistrează o uşoară scădere la 2,8% faţă de 2,9% în urmă cu o lună, iar Republica Cehă se situează la 2,5%, înregistrând, de asemenea, o uşoară creştere faţă de 2,3% înregistrată în septembrie. Toate aceste cifre sunt mult mai mici decât inflaţia noastră record. Inflaţia preţurilor de consum din zona euro a încetinit la 2,1% de la 2,2% în septembrie 2025, uşor peste minimul înregistrat în mai, de 1,9%. În UE, singura ţară cu deflaţie este Cipru, care a înregistrat o inflaţie anuală de -0,3% în octombrie 2025", spune Bogdan Maioreanu.

eToro este o platformă de tranzacţionare şi investiţii care le permite utilizatorilor să investească, să îşi împărtăşească cunoştinţele şi să înveţe. eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide pieţele globale pentru ca toţi cei interesaţi să poată tranzacţiona şi investi într-un mod simplu şi transparent. În prezent, eToro este o comunitate globală cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistraţi în 75 de ţări.