România continuă să fie pe locul I în UE la proporţia tinerilor ce nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional

Pe sexe, se constată că procentul tinerelor femei din România care nu sunt nici în educaţie, nici pe piaţa muncii este mult mai mare decât cel al tinerilor bărbaţi: un sfert (25,2%) dintre tinerele cu vârsta între 15 şi 29 de ani nu studiază şi nu sunt nici pe piaţa muncii, în timp ce în rândul tinerilor bărbaţi procentul este de 14%.

Decalajul de gen din România, de 11,2 puncte procentuale, este cel mai mare din Uniunea Europeană, relevă analiza.

Totodată, se constată o creştere a decalajelor dintre mediul rural şi cel urban. Pe fondul relativei stabilităţi a proporţiei NEETs în totalul populaţiei de 15-29 de ani, se observă o creştere în zonele rurale, mai ales după 2020 (de la 21,2% la 26,8%), precum şi în oraşele mici şi mijlocii (de la 18,3% la 21,7%).

Această creştere a avut loc cu precădere în perioada pandemiei COVID-19. O îmbunătăţire semnificativă a situaţiei s-a înregistrat doar în oraşele mari, unde proporţia NEETs s-a înjumătăţit între 2013 şi 2024 (de la 13,8% la 7,5%).

Pe regiuni, scăderea proporţiei tinerilor NEETs s-a înregistrat doar în câteva regiuni (Bucureşti-Ilfov, Centru, Sud-Est). În Muntenia, aceasta a crescut de la 25,2% în 2013 la 29,9% în 2024. Astfel, diferenţa dintre regiunea cu cei mai mulţi şi cea cu cei mai puţini NEETs s-a dublat între 2013 şi 2024 (de la 11,9 puncte procentuale la 20,4 puncte procentuale). Cu alte cuvinte, scăderea generală a ponderii tinerilor neîncadraţi ascunde accentuarea disparităţilor regionale, atenţionează Monitorul Social.

Proporţia cea mai mare a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare se înregistrează în rândul persoanelor care au absolvit doar studii primare. Ponderea NEETs creşte îngrijorător în rândul acestora, de la 21% în 2013 la 34% în 2024. Aproape jumătate (44%) dintre tinerele cu studii primare se încadrează în categoria NEETs.