România a obţinut acordul CE pentru înlocuirea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA

"Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm şi credibilitatea noastră în faţa Comisiei Europene. Reforma ANAF merge mai departe, cu accent pe măsuri concrete care vor aduce rezultate sustenabile în colectarea veniturilor bugetare, şi care vor duce la reducerea gap-ului de TVA într-un orizont realist. Este un proces gradual, dar ireversibil - şi care va face ca în următorii doi ani ANAF să devină o instituţie complet digitală, cu o cultură internă bazată pe performanţă, nu pe vechime. România are nevoie de o administraţie fiscală modernă, predictibilă şi transparentă. Este ceea ce facem acum, zi de zi, fără să pierdem din vedere că în spatele cifrelor sunt oameni - funcţionari care trebuie motivaţi şi contribuabili care merită respectaţi", a subliniat ministrul Nazare, citat în comunicat.

În contextul discuţiilor Ministerului de Finanţe cu Comisia Europeană referitoare la implementarea reformelor asumate prin PNRR, analiza realizată la momentul iniţierii negocierilor arăta că, deşi România a făcut progrese în digitalizarea administraţiei fiscale, impactul efectiv asupra gap-ului de TVA, în perioada 2021-2024, a fost insuficient pentru a îndeplini integral ţinta stabilită în PNRR-ul iniţial.

Conform sursei citate, negocierile purtate cu Comisia Europeană au vizat necesitatea înlocuirii unui jalon neîndeplinit cu unul în care ambiţiile să fie unele realiste şi orientate către rezolvarea problemelor şi realizarea ţintei asumate în anul 2021, la momentul elaborării PNRR. Mai mult, dacă jalonul nu ar fi fost îndeplinit, România risca să piardă între 800 de milioane şi un miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026.

Înlocuirea obiectivului iniţial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României şansa de a consolida capacitatea instituţională a ANAF şi a Autorităţii Vamale Române (AVR) pe termen lung, evitând în acelaşi timp pierderea unor fonduri nerambursabile semnificative, precizează sursa citată. Aceasta reprezintă o garanţie că reformele din domeniul fiscal continuă într-un cadru sustenabil, agreat cu Comisia Europeană cu efecte directe asupra stabilităţii bugetare şi credibilităţii României în relaţia cu partenerii europeni.

În comunicat se menţionează că jalonul este unul important, întrucât reprezintă un angajament-cheie al reformei ANAF şi are ca obiectiv creşterea colectării TVA cu un impact major asupra bugetului de stat.

Noua formulare a jalonului se axează pe: reorganizarea instituţională a ANAF, prin reorganizarea unor structuri-cheie şi introducerea unor indicatori de performanţă legaţi de gradul de colectare; îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul insolvenţei pentru creşterea capacităţii ANAF de recuperare a creanţelor; modernizarea sistemelor IT şi interconectarea bazelor de date, pentru o mai bună analiză şi control fiscal; îmbunătăţirea cadrului procedural şi a capacităţii ANAF de a gestiona inspecţiile în domeniul preţurilor de transfer; ajustări legislative menite să sporească eficienţa combaterii evaziunii fiscale; creşterea transparenţei ANAF, prin publicarea unor raportări periodice referitoare la structura gap-ului de TVA, cât şi a activităţii structurilor ANAF.

De asemenea, instituţia precizează că, prin acest acord, România îşi reconfirmă angajamentul ferm pentru modernizarea administraţiei fiscale şi pentru consolidarea sustenabilă a Finanţelor Publice.

Potrivit unei analize realizate de Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, şi prezentate în luna iulie a acestui an, România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, în timp ce media UE este de 5,4%, ţările din regiune reuşind o diminuarea a acestuia printr-un printr-un mix de reforme şi digitalizare a administraţiilor fiscale.