Potenţialul României în energie regenerabilă şi infrastructura portuară oferă o platformă pentru renaşterea producţiei de metanol (raport)

Având în vedere preţurile ridicate la energie şi concurenţa internaţională tot mai mare, producţia europeană de produse chimice pe bază de combustibili fosili va rămâne sub presiune, se precizează în document. Deşi metodele alternative de producere a metanolului cu emisii reduse de carbon implică costuri mai mari, densitatea energetică şi versatilitatea metanolului îl fac o opţiune viabilă pentru sectoare dificil de electrificat, cum ar fi petrochimia, transportul greu, transportul maritim şi aviaţia, susţin specialiştii EPG.

"România prezintă atât riscuri, cât şi oportunităţi: odată producător de metanol, acum depinde în totalitate de importuri, ceea ce indică declinul industrial şi ridică întrebări despre securitatea aprovizionării. În acelaşi timp, potenţialul României în materie de energie regenerabilă, infrastructura portuară şi istoricul în acest sector oferă o platformă pentru o renaştere a producţiei de metanol, dar cu emisii reduse de carbon. Este puţin probabil ca producţia pe bază de combustibili fosili să devină viabilă. O strategie industrială orientată spre viitor ar trebui să se concentreze mai degrabă pe metanolul verde, produs din hidrogen curat, CO2 capturat şi biomasă durabilă. O fabrică de e-metanol care să satisfacă cererea actuală a industriei chimice ar necesita o capacitate de 44 MW şi 11.500 de tone de hidrogen pe an. Alternativ, metanolul verde ar putea fi produs la faţa locului de către utilizatori, mai ales dacă sunt necesare cantităţi mai mici", se menţionează în document.

Conform studiului, atât e-metanolul, cât şi biometanolul implică costuri suplimentare şi provocări în materie de infrastructură, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri de sprijin specifice.

"Fezabilitatea şi competitivitatea producţiei de metanol verde în România vor depinde de trei factori principali: o mai bună prioritizare a utilizării biomasei, stimularea cererii şi reducerea costurilor de producţie. Pentru a realiza acest lucru, va fi necesară o mai bună prelucrare a biomasei, utilizarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile, accesul la hidrogen curat, dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen şi CO2, precum şi modernizarea şi extinderea reţelelor de energie electrică", se precizează în comunicat.

Deşi politicile climatice ale UE vor stimula cererea de produse cu emisii reduse de carbon, nu există nicio garanţie că aceasta va fi satisfăcută prin producţie internă. Europa deţine avantaje importante în ceea ce priveşte tehnologia, infrastructura şi politicile publice, însă competitivitatea sa depinde de asigurarea unei energii curate la preţuri accesibile şi a unor materii prime alternative, conform sursei citate.

"Metanolul este atât un element chimic de bază, cât şi un vector emergent de energie verde. Totuşi, modalităţile de producţie cu emisii reduse de carbon se confruntă cu provocări semnificative: asigurarea unei cantităţi suficiente de energie regenerabilă şi hidrogen curat, implementarea tehnologiilor CCUS (Captare, Utilizare şi Stocare a Carbon, n.r.) şi gestionarea pierderilor mari prin conversie; producţia de biometanol este limitată de disponibilitatea redusă a biomasei durabile şi de necesitatea de a redirecţiona parţial utilizarea sa actuală de la încălzirea rezidenţială către aplicaţii de materii prime chimice", susţin autorii studiului.