Paul Aparaschivei (Concordia): Avem nevoie de un mediu în care investiţiile private să revină

Anul 2025 a fost unul dintre cei mai grei ani pe care România i-a traversat în ultimul deceniu. "Preţurile au crescut cu aproape 10%, cel mai mult din Uniunea Europeană, iar economia a avansat cu doar 0,6%, sub potenţial", se menţionează în raportul "Radiografia unei economii sub presiunea deficitelor gemene", realizat de Confederaţia Patronală Concordia raport.

Conform datelor Concordia pentru 2025, creşterea preţurilor a fost rezultatul a două evenimente consecutive, în mai puţin de 30 de zile: în iulie, statul a eliminat plafonarea preţurilor la energia electrică, iar în august au crescut TVA şi accizele.

Astfel, fiecare dintre cele două măsuri a adăugat câte două puncte procentuale la inflaţie.

"Efectul s-a simţit imediat în buzunarul românilor, care au început să cumpere mai puţin începând cu luna august, iar până la finalul anului, vânzările din magazine au scăzut simţitor, cu luni în care volumul a scăzut cu peste 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut", se precizează în document.

Potrivit sursei citate, îngrijorarea nu vine însă doar din ce s-a întâmplat în 2025, ci şi din ce riscăm în 2026.

În condiţiile în care consumul privat a frânat deja, întrebarea pentru 2026 este dacă investiţiile private vor rămâne timide sau dacă vor putea fi compensate de investiţiile publice, menţionează sursa citată.

Pe zona finanţelor publice, există şi o veste bună: statul a cheltuit în 2025 mai puţin decât îşi propusese prin rectificarea bugetară, iar ponderea în PIB a deficitului bugetar s-a redus pentru prima dată în ultimii trei ani.

"Deşi este un progres real, datoria publică a depăşit 60% din PIB, iar dobânzile plătite de stat consumă deja peste 3% din tot ce produce economia. Mai mult, România se împrumută pe pieţele internaţionale mai scump decât Serbia, un stat care nu este membru al Uniunii Europene şi care nu are rating recomandat investiţiilor. Acesta este un semnal că pieţele nu sunt convinse de stabilitatea finanţelor româneşti", mai arată datele Concordia.

Potrivit sursei citate, la fel de îngrijorător este şi deficitul comercial. "România importă mult mai mult decât exportă, iar dezechilibrul este cel mai mare din Uniunea Europeană. Paradoxul este că inclusiv la principalele categorii de produse pe care le exportăm - maşini, echipamente, produse prelucrate - importăm mai mult decât vindem în afară", se mai arată în raport.

Cu alte cuvinte, România are un deficit comercial nu pentru că importă bunuri de lux, ci pentru că nu a reuşit să construiască o economie care să urce în lanţul valoric şi exportă materii prime, în timp ce importă produse procesate.

"Pentru 2026, nu se aşteaptă o revenire spectaculoasă, ci una treptată. Economia poate creşte mai repede decât în 2025, ajutată de banii europeni, de exporturi şi de o redresare a consumului, în a doua jumătate a anului, pe măsură ce preţurile se vor stabiliza", susţin reprezentanţii organizaţiei.

Conform raportului, există şi riscuri, precum eliminarea plafonării preţurilor la gaze şi a adaosului comercial la alimentele de bază sau creşterea cotaţiilor la petrol pe piaţa internaţională, care ar putea pune din nou presiune pe inflaţie, dacă nu e gestionată cu atenţie.

"2026 nu este un an de revenire, ci un an de testare. România şi-a asumat angajamente clare faţă de Uniunea Europeană privind reducerea deficitului. Credibilitatea acestor angajamente nu se măsoară în declaraţii, se măsoară în cifrele din prima jumătate a anului. Fereastra pentru a corecta traiectoria este îngustă şi se închide pe măsură ce datoriile cresc şi costul lor devine tot mai greu de ignorat", a declarat Iulian Lolea, economist şef al Confederaţiei Patronale Concordia.

România intră în 2026 cu progrese reale, dar fără marjă de eroare, menţionează organizaţia.

"Deficitele gemene, bugetar şi comercial, nu sunt fenomene noi, dar au ajuns la dimensiuni care nu mai permit amânarea reformelor structurale. Fiecare decizie de politică economică din acest an va conta mai mult decât în oricare alt an", se mai precizează în raport.

Confederaţia Patronală Concordia a organizat conferinţa de presă "Radiografia unei economii sub presiunea deficitelor gemene", în cadrul căreia a fost prezentată o analiză detaliată a datelor economice din 2025 şi perspectivele pentru acest an.

Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti şi este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel naţional. Cu o contribuţie de 30% din PIB şi peste 450.000 de angajaţi în 4.200 de companii mari şi mici, cu capital românesc şi străin, Confederaţia Patronală Concordia este singura organizaţie din România membră BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).