Obiectivul privind creşterea puterii instalate în noi capacităţi de energie regenerabilă, atins în proporţie de 0,64%, în 2022 (raport)
04 Decembrie 2023
AGERPRESCurtea de Conturi a României a efectuat o misiune de audit al performanţei privind Energia din surse regenerabile şi contribuţia la asigurarea independenţei energetice.
România şi-a atins obiectivul privind ponderea energiei produse din surse regenerabile (SRE) în consumul final brut de energie, depăşind la acest indicator media ţărilor Uniunii Europene, însă a înregistrat acest rezultat pe fondul diminuării masive a capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de cărbune şi hidrocarburi, nu ca urmare a creşterii semnificative a puterii instalate în capacităţi din surse hidroenergetice, eoliene şi solare, conform unui raport de audit al Curţii de Conturi a României.
Astfel, potrivit sursei citate, obiectivul privind creşterea puterii instalate în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile, stabilit pentru anul 2022 conform Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021 - 2030 (+ 1.816 MW), nu a fost atins decât în proporţie de 0,64%.
Astfel, potrivit sursei citate, obiectivul privind creşterea puterii instalate în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile, stabilit pentru anul 2022 conform Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021 - 2030 (+ 1.816 MW), nu a fost atins decât în proporţie de 0,64%.
Curtea de Conturi a României a efectuat o misiune de audit al performanţei privind Energia din surse regenerabile şi contribuţia la asigurarea independenţei energetice. Auditul desfăşurat în ultimii doi ani (2022-2023) la Ministerul Energiei a vizat perioada 2017-2022 şi a urmărit evaluarea gradului în care a fost asigurată independenţa energetică din perspectiva utilizării surselor regenerabile de energie, ca urmare a politicilor/strategiilor elaborate de Minister, precum şi analiza evoluţiei preţului energiei electrice în contextul tranziţiei energetice.
Conform unui comunicat al CCR, remis, joi, AGERPRES, raportul semnalează că în intervalul auditat s-a înregistrat o diminuare a producţiei de electricitate (-12,44%), în contextul retragerii din exploatare a capacităţilor de producere cu o putere instalată de 4.848 MW (-2.680 MW pe bază de cărbune şi -2.168 MW pe bază de hidrocarburi) care nu a fost substituită de punerea în funcţiune de noi capacităţi pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW).
Totodată, pe fondul reducerii producţiei interne de energie electrică, România a devenit importator net începând cu anul 2019, iar soldul balanţei comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro, în perioada 2019-2021, în contextul în care preţurile medii ponderate la care s-au efectuat tranzacţiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul.
"Existenţa unor preţuri medii ponderate superioare pentru activitatea de import faţă de cele de export poate fi explicată prin efectuarea operaţiunilor de export de electricitate la momentul în care la nivelul pieţelor este înregistrat un excedent, cu precădere în situaţia în care există un excedent de energie regenerabilă (zile însorite şi vânt puternic), iar a operaţiunilor de import în situaţiile în care la nivel naţional este înregistrat un consum ridicat faţă de producţia internă. O astfel de situaţie scoate în evidenţă necesitatea introducerii unor surse de stocare a energiei electrice care să acumuleze energie în perioadele de excedent şi să o elibereze la momentul creşterii consumului, România având la finalul anului 2022 o singură astfel de capacitate licenţiată (7,4 MW)", se menţionează în raport.
Auditul a mai constatat faptul că diminuarea investiţiilor programate la nivelul operatorilor din sectorul producţiei de energie electrică şi înregistrarea unui grad redus de realizare al programelor de investiţii (între 5,48% şi 51,25%) a condus la neasigurarea independenţei energetice. La nivelul operatorilor aflaţi sub autoritatea Ministerului Energiei au fost puse în funcţiune, în intervalul auditat, capacităţi de producere a energiei electrice cu o putere instalată de numai 15,56 MW.
De asemenea, România a înregistrat cea mai mare creştere a preţului electricităţii la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35%), comparativ cu perioada similară a anului 2021, ocupând primul loc şi în ceea ce priveşte raportarea preţului la puterea de cumpărare, cu 119,25% peste media UE-27.
Nu în ultimul rând, auditul a constatat că România nu are încă aprobată o Strategie energetică naţională, document fundamental prin care să fie stabilite obiectivele sectorului energiei electrice pe termen mediu şi lung şi modalităţile de realizare a acestora.
"În acest context, este necesară elaborarea şi corelarea tuturor documentelor strategice, stabilirea obiectivelor prioritare raportat la necesităţile sistemului energetic şi monitorizarea eficientă a evoluţiilor înregistrate în îndeplinirea obiectivelor. Pentru asigurarea independenţei energetice, Sistemul energetic naţional are nevoie de investiţii susţinute în noi capacităţi de producere, precum şi de corelarea evoluţiei acestora cu dezvoltarea reţelelor de distribuţie şi transport", recomandă auditorii.
Printre aspectele pozitive remarcate cu prilejul auditului se numără faptul că România a înregistrat o ponderea a energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie de 24,48% în anul 2020, peste ţinta (24%) asumată prin Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile. De asemenea, auditul a evidenţiat politica de tranzacţionare derulată la nivelul Hidroelectrica SA pentru consumatorii casnici, care pentru anul 2022 a stabilit preţul energiei active la 0,25 lei/kWh, precum şi creşterea capacităţii de producere a energiei electrice produse în centrale electrice din surse regenerabile de energie la scară mică aparţinând prosumatorilor . În ceea ce priveşte acest ultim aspect, la data de 1 iunie 2023 erau înregistraţi un număr de 70.840 prosumatori, fiind instalate capacităţi cu o putere totală de 866,8 MW.
În cadrul auditului, Curtea de Conturi a României a transmis Ministerului Energiei o serie de recomandări, cu scopul creşterii performanţelor înregistrate în cadrul activităţilor desfăşurate în sectorul energiei electrice, printre care: urgentarea demersurilor pentru aprobarea Strategiei Energetice Naţionale şi elaborarea politicii energetice; elaborarea de programe şi planuri de acţiune în sectorul energiei electrice, inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea activităţilor de stocare a energiei electrice; analiza programelor de investiţii la nivelul operatorilor economici aflaţi sub autoritatea Ministerului Energiei, în vederea prioritizării proiectelor de investiţii din sectorul energiei electrice, precum şi urmărirea implementării acestora; promovarea de acţiuni care să conducă la eliminarea decalajului între retragerea din exploatare a unor capacităţi de producere a energiei electrice şi punerea în funcţiune de noi capacităţi de producere, astfel încât cererea de energie electrică să fie asigurată din producţia internă.
Publicitate pe BizLawyer? |
Articol 2704 / 18313 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Promovare la RTPR: Bogdan Cordoș, expertul în energie care s-a alăturat firmei imediat după absolvirea facultății, face un pas înainte în carieră și devine partener | Costin Tărăcilă, Managing Partner: ”Suntem mândri de echipa noastră care numără unii dintre cei mai talentați și experimentați avocați din România”
VIDEO | Dicționar de arbitraj: Garanția la plata cheltuielilor arbitrale (Powered by ZRVP)
Mitel & Asociații recrutează avocat cu experiență (Litigii și Soluționare a Disputelor)
Câți avocați au firmele de top în evidențele Baroului București la începutul anului 2025 | Ce firme au înregistrat creșteri semnificative de ”headcount” și câte și-au micșorat efectivele. Schimbări importante în Top 10: NNDKP are cei mai mulți avocați, Reff & Asociații urcă pe locul 4, după Filip & Company, iar DLA Piper iese din ”pluton”
România căștigă arbitrajul ICSID cerut de 15 grupuri de investitori și 28 de persoane fizice din 7 țări, care cereau compensații de 256 mil. € pentru tratamentul aplicat de autorități | Tribunalul arbitral a decis că țara noastră nu a încălcat niciuna din garanțiile acordate investitorilor, iar reclamanții îi vor plăti jumătate din costurile de arbitraj suportate în acest dosar
Noi promovări în structura de conducere a firmei POPESCU & ASOCIAȚII. Adina VLAICU, Andreea MIHALACHE și Mirel RĂDESCU devin parte a echipei de management | Octavian POPESCU, Managing Partner: ”Sunt profesioniști de elită, cu notorietate și impact remarcabil în domeniile lor de expertiză, iar prezența lor în structura noastră de coordonare consolidează poziția firmei ca partener juridic de încredere în mediul de business”
Mitel & Asociatii recrutează avocat cu experienta (Real Estate)
Filip & Company a organizat în parteneriat cu Asociația Studenților în Drept cea de-a noua ediție a Concursului de negocieri simulate „Teodora Tudose” | Cine sunt câștigătorii
Refinitiv Legal Advisers - Full Year 2024 | La nivel global, piața fuziunilor și achizițiilor a crescut cu 10% anul trecut, iar pe continentul European avansul a fost de 22%. CMS, în Top 10 consultanți juridici care au asistat cele mai multe tranzacții de M&A la nivel global, Clifford Chance se remarcă pe ”bătrânul continent”, iar Schoenher în Estul Europei, regiune în care Filip & Company a intrat în Top 25
Filip & Company a asistat PayPoint Services în contractarea unui credit sindicalizat de la UniCredit Bank și BERD | Alexandru Bîrsan (partener) şi Camelia Ianțuc (senior associate) au coordonat echipa de proiect
Băiculescu și Asociații asistă una dintre cele mai mari companii de brokeraj din România într-o tranzacție de 2.000.000 RON | Antonia Prisacaru, Head of Litigation: ”Un exemplu de cooperare eficientă între echipă și client, dar și o provocare în gestionarea unor etape juridice complexe, de la litigii până la finalizarea negocierilor”
Filip & Company asistă Credit Europe Bank România în fuziunea transfrontalieră cu Credit Europe Bank NV | Partenerele Alexandra Manciulea și Eliza Baias au coordonat echipa. Modificarea semnificativă a cadrului legislativ pe parcursul pregătirii acestei fuziuni a adăugat complexitate proiectului, spun avocații
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...