O treime din populaţia României este expusă sărăciei şi o infrastructură de transporturi precară accentuează această problemă (raport)

Raportul Sărăcia din Transporturi în România reprezintă o analiză detaliată a provocărilor de mobilitate şi a discrepanţelor din infrastructura de transport. Documentul pune în lumină impactul inegalităţilor regionale, al insuficienţei infrastructurii de transport rutier, public şi feroviar, dar lipsa soluţiilor sustenabile pentru asigurarea accesului pentru grupurilor vulnerabile

Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei, sărăcia în mobilitate nu se referă doar la constrângerile financiare, ci include şi accesul limitat la transport, educaţie, asistenţă medicală şi oportunităţi de angajare, care sunt vitale pentru participarea deplină la viaţa economică, socială şi culturală. Abordarea sărăciei legate de transport ar trebui să se concentreze pe optimizarea accesibilităţii transportului public regional, interurban, periurban şi rural.

"UE, prin Fondul pentru o Tranziţie Justă, cât şi Fondul Social pentru Clima, va oferi instrumente esenţiale pentru a combate sărăcia în transporturi. Guvernul Romaniei va trebui sa sprijine investiţiile în infrastructură sustenabilă (electrificată), reducerea costurilor de transport pentru populaţiile vulnerabile şi crearea de noi oportunităţi economice în regiunile defavorizate. Succesul depinde de gestionarea eficientă a acestor fonduri şi de implementarea altor politici care să asigure că beneficiile ajung la cei care au cea mai mare nevoie", consideră Raul Cazan, preşedintele Asociaţiei 2Celsius.

Raportul analizează infrastructura rutieră şi feroviară existentă, precum şi reţeaua de mijloace de transport în comun şi cum acestea sunt utilizate la nivel naţional. Unele regiuni, cum ar fi Bucureşti şi Cluj Napoca, înregistrează mai mult utilizatori ai transportului public în comun, decât toate celelalte judeţe la un loc.

"Problemele sistemice sunt transversale, regăsim aceleaşi probleme şi în transportul rutier, cel de căi ferate sau public. Sunt diferenţe foarte mari şi în transportul rural versus urban, dar şi între regiunile ţării, între oraşele din vestul ţării faţă de cele din Dobrogea sau Moldova, pornind de la posibilităţile de cumpărare a biletelor de exemplu, curăţenie, frecvenţă sau vechimea parcului auto. Dacă reuşim să gândim cât mai sistemic şi structural, e foarte posibil, ca într-un termen relativ mediu, să ne crească impactul pozitiv asupra problemelor de inegalitate şi inechitate socială. Există posibilităţi de finanţare însă capacitatea de absorbţie este în continuare foarte mică din cauza lipsei de coordonare între actorii implicaţi în gestionarea şi dezvoltarea transporturilor", a transmis Adela Fofiu, realizatoarea raportului.

Potrivit sursei citate, lipsa unor politici specifice pentru mobilitatea rurală şi serviciile de transport contribuie şi mai mult la sărăcia legată de mobilitate. Programele de dezvoltare rurală se concentrează pe infrastructură, cum ar fi drumurile locale, fără a aborda în mod adecvat nevoia de servicii de transport. O abordare mai cuprinzătoare a transportului durabil implică reducerea dependenţei de automobile şi investirea în infrastructuri favorabile modurilor alternative de transport.

Raportul arată că lipsa accesului la transport adecvat reduce oportunităţile de muncă, educaţie şi servicii esenţiale pentru grupurile vulnerabile; disparităţile urbane-rurale accentuează excluziunea socială; 51,7% din populaţia rurală este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială din cauza lipsei de transport adecvat; reţeaua de drumuri din România este una dintre cele mai puţin dezvoltate din UE, cu doar 38 km la 1 milion de locuitori; reţeaua rutieră şi feroviară este inegal dezvoltată, cu regiuni precum Moldova rămânând slab conectate la restul ţării.

Regiunile vestice, cum ar fi Arad şi Timişoara, beneficiază de infrastructură mai dezvoltată comparativ cu Moldova şi alte regiuni din est. Această discrepanţă limitează accesul echitabil la oportunităţi economice, se arată în raport.

În ultimii 30 de ani, doar 700 km de cale ferată au fost modernizaţi, iar transportul public urban este polarizat în favoarea marilor oraşe. În 2023, trenurile din România au acumulat întârzieri de peste 8,2 ani, afectând milioane de călători. Bucureşti şi Cluj au avut peste 560 milioane de călători în transportul public în 2022, depăşind totalul călătorilor din toate celelalte judeţe la un loc.

De asemenea, poluarea urbană este agravată de lipsa alternativelor viabile la transportul cu autoturismul personal, iar investiţiile în transport electric şi digitalizare au avansat în marile oraşe, dar nu sunt suficiente pentru a combate efectele schimbărilor climatice.

2Celsius este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în 2010 cu scopul de a influenţa politicile privind schimbările climatice la nivel naţional şi european.