Investitorii privaţi şi mediul de afaceri reclamă măsura de capitalizare obligatorie a împrumuturilor companiilor, din Pachetul 2 de reforme

Potrivit sursei citate, Directiva UE 2017/1132 nu interzice pierderile repetate, ci doar obligă la transparenţă şi la recapitalizare periodică, impunând un mecanism de alarmă care să asigure că, dacă pierderile erodează peste 50% din capital, acţionarii trebuie să decidă în mod conştient dacă acoperă pierderile sau majorează capitalul.

"Această abordare oferă predictibilitate şi siguranţă juridică pentru investitori - criterii esenţiale pentru a atrage capital privat. Nicio ţară din UE nu impune direct conversia obligatorie a împrumuturilor în capital. Unele ţări - precum Germania, Austria sau Italia - au regimuri mai stricte, în care anumite astfel de împrumuturi sunt asimilate capitalului, în sensul că nu pot fi rambursate şi se subordonează tuturor celorlalţi creditori, fără a impune însă conversia acestor împrumuturi. În multe alte ţări, printre care cele din Europa de Est (România, Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria), legislaţia nu prevede obligativitatea conversiei, dar în insolvenţă acţionarii pierd oricum şansele reale de recuperare, creanţele lor fiind subordonate tuturor celorlalţi creditori. Tocmai de aceea, în investiţiile efectuate de investitorii menţionaţi mai sus, e normal să vedem runde repetate de finanţare, chiar şi la companii care nu au avut încă un an profitabil. Există multe astfel de companii în România care îşi plătesc taxele şi impozitele la zi, fără a avea datorii la bugetul de stat", se menţionează în comunicat.

Reprezentanţii RBL şi ROPEA afirmă că, dacă va fi adoptată, schimbarea propusă îi va face pe investitori să aleagă alte jurisdicţii, subminând unul dintre puţinele motoare reale de finanţare a start-up-urilor şi IMM-urilor inovatoare din România din diverse domenii, precum IT, tehnologie dar şi pe cele din energie sau imobiliare.

În viziunea specialiştilor, măsura de capitalizare obligatorie a împrumuturilor va distruge flexibilitatea împrumuturilor convertibile - un instrument cheie pentru finanţarea start-up-urilor şi a scale-up-urilor, va încălca libertatea contractuală şi va descuraja investitorii să mai susţină companiile româneşti aflate la început de drum.

De asemenea, va descuraja fondurile de private equity, venture capital şi business angels să mai investească în România, pe lângă reducerea atractivităţii României pe harta globală a investiţiilor, astfel încât fluxurile de capital vorfi redirecţionare către alte pieţe europene şi occidentale.

"În loc să atragem capital şi know-how pentru antreprenorii români, aceste măsuri vor alunga investitorii. Venture capital, private equity şi business angels sunt forţa vitală a ecosistemului de startup-uri - limitarea lor echivalează cu o frână pusă direct pe inovaţie, creştere şi locuri de muncă", a declarat Sergiu Neguţ, preşedintele RBL, în comunicatul citat.

Totodată, preşedintele ROPEA, Andrei Gemeneanu, este de părere că fondurile din PNRR/Recovery Equity Fund, aflate la început de drum, alături de investitorii existenţi din piaţă, ar trebui să aibă un cadru legislativ favorabil.

"Ecosistemul investiţiilor private este la un nivel incipient în piaţa românească. În Europa continentală şi în ţările dezvoltate, capitalul privat este un finanţator semnificativ al economiei reale. Investitorii financiari sunt investitori profesionişti şi responsabili şi au dovedit în timp că pot construi modele de afaceri sănătoase pe termen lung, prin know-how şi finanţări consecutive. Considerăm că fondurile ridicate cu PNRR/Recovery Equity Fund, care sunt la început de drum, alături de investitorii existenţi din piaţă, ar trebui să aibă un cadru legislativ favorabil", a spus Gemeneanu.

În acelaşi timp, RBL şi ROPEA salută propunerea Ministerului Finanţelor de a renunţa la IMCA (impozitul pe cifra de afaceri) şi de a lua în considerare mare parte din propunerile mediului de afaceri privind limitarea cheltuielile intra-grup.

Fundaţia RBL este o organizaţie a antreprenorilor şi intraprenorilor imparţială, apolitică nepartizană, care dezvoltă proiecte cu impact social şi care susţine o societate bazată pe democraţie liberală, integrată pe deplin şi solidară cu familia sa europeană.

ROPEA reuneşte, în prezent, peste 65 de membri, dintre care 26 de fonduri de "private equity" şi "venture capital", active pe piaţa din România.