Gheorghiu: Selecţia Consiliului de Administraţie al Portului Constanţa a durat peste patru ani, mai mult decât mandatul

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susţine că procedura de selecţie a Consiliului de Administraţie al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa a durat peste patru ani, depăşind chiar durata mandatului pentru care au fost desemnaţi administratorii, şi acuză fostele conduceri ale Ministerului Transporturilor de lipsă de transparenţă în derularea procesului.

"Facem selecţia până iese "cine trebuie". Bine aţi venit la Portul Constanţa, unde procedura de selecţie durează mai mult decât mandatul pentru care s-a făcut selecţia. Cel mai mare port al României a fost ţinut patru ani în interimat. Iar când am cerut documentele despre cum a fost aleasă noua conducere, ministerul condus de PSD a refuzat să le pună la dispoziţie. Administraţia Porturilor Maritime Constanţa administrează cel mai mare port al ţării, un activ strategic pentru toată România. Selecţia Consiliului de Administraţie a durat peste 4 ani. Reţineţi: legea spune că mandatul unui administrator este de maximum 4 ani. Procedura de selecţie a durat mai mult decât mandatul pe care urmau să îl ocupe", a scris miercuri Oana Gheorghiu, într-o postare pe Facebook.

Aceasta afirmă că procedura de selecţie a fost declanşată în septembrie 2021, însă consultarea şi aprobarea Scrisorii de Aşteptări, document necesar pentru începerea selecţiei, au întârziat aproape un an, iar toată procedura până la publicarea scrisorii s-a extins cu încă trei ani.

"Doar etapa de consultare a Scrisorii de Aşteptări - un document de bază, fără de care selecţia nici nu poate începe - a consumat aproape un an. Ministerul a trimis proiectul conducerii portului în noiembrie 2023 şi a fost nevoit să revină de trei ori, în ianuarie, mai şi septembrie 2024, fără ca documentele să arate de ce compania nu refuza să răspundă. Scrisoarea a fost publicată abia în decembrie 2024. În tot acest timp, cel mai mare port al ţării a fost condus de administratori interimari, fără posibilitatea de a-şi asuma obiective strategice pe termen lung. Pe toată perioada acestui blocaj (de la declanşarea procedurii, în 2021, până la publicarea Scrisorii de Aşteptări, în decembrie 2024) ministru al Transporturilor a fost însuşi domnul Sorin Grindeanu", a atras atenţia Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a mai afirmat că, în martie 2026, cabinetul său a solicitat documentele privind procedura de selecţie, însă Ministerul Transporturilor, condus la acel moment de Ciprian Şerban, a refuzat să le transmită, invocând confidenţialitatea şi protecţia datelor personale.

Potrivit acesteia, documentele au fost puse la dispoziţie abia în iunie 2026, după preluarea interimatului la minister de către Radu Miruţă şi intervenţia directă a acestuia.

"Am primit documentele abia în iunie 2026, după preluarea mandatului interimar de ministru de către Radu Miruţă. Şi doar după ce el a trebuit să intervină direct pe lângă direcţia din subordine pentru ca documentele să ne fie puse la dispoziţie. Aşadar: a fost nevoie ca însuşi ministrul să intervină direct pe o structură din subordinea pentru ca aceasta să pună la dispoziţie documente cabinetului unui viceprim-ministru, întâmplător tocmai cel care coordonează reforma companiilor de stat. Asta spune totul despre cine pe cine serveşte în acest sistem", a arătat ea.

Vicepremierul susţine că documentele ridică "semne serioase de întrebare", afirmând că expertul independent contractat de minister ar fi respins mai mulţi candidaţi pentru neîndeplinirea criteriilor minime de vechime, însă comisia de selecţie ar fi reevaluat şase dintre aceştia "fără nicio notă de fundamentare în documente şi fără vreo evaluare a activităţii expertului".

De asemenea, ea a mai precizat că unul dintre candidaţii respinşi iniţial a obţinut ulterior cel mai mare punctaj în clasamentul final, iar documentele întregii proceduri nu au fost identificate ca publicate nici pe site-ul companiei, nici pe cel al ministerului, "deşi legea cere transparenţă".

În acest context, Oana Gheorghiu a transmis Ministerului Transporturilor o nouă adresă oficială de clarificări. "Am transmis ministerului o nouă adresă oficială, cu mai multe puncte de clarificare şi abia aştept răspunsul dânşilor. Astfel de exemple sunt oglinda modului în care companiile de stat româneşti, inclusiv cele strategice, au fost căpuşate zeci de ani de zile. Provizoratul de 4 ani ţinut la Portul Constanţa nu e o întâmplare nefericită. Scopul este tocmai să prelungeşti procedura la nesfârşit, să menţii compania într-o stare interimat, uşor de controlat, ascunzi documentele, iar la final selecţia "iese" cum trebuie", a mai menţionat Gheorghiu în postarea sa.

Nu în ultimul rând, vicepremierul a subliniat că reforma reală înseamnă exact oprirea unor astfel de practici şi "selecţii rapide, transparente, publice şi mai ales corecte". "Fără pile, fără intervenţii. Criterii clare şi instituţii care răspund în faţa oamenilor, nu în faţa reţelelor care le-a căpuşat. Pentru asta trebuie să luptăm dacă vrem să construim o Românie dreaptă, fără privilegii şi fără sinecuri", a mai scris vicepremierul interimar Oana Gheorghiu pe pagina sa de socializare.