Deciziile de cumpărare a caselor s-au mutat puternic în online (analiză)

Reţelele sociale şi alte canale digitale au devenit, pentru mulţi beneficiari, primul loc în care caută constructori, oferte şi modele de case, iar specialiştii avertizează că au apărut practici comerciale care pot crea confuzie şi îi pot determina pe aceştia să ia decizii fără să înţeleagă exact ce cumpără, cât vor plăti în final şi pentru ce plătesc fiecare tranşă.

Potrivit unei analize de specialitate, piaţa construcţiilor din România trece printr-o schimbare accelerată. După doi ani de presiune pe sectorul rezidenţial, costuri ridicate şi o concurenţă tot mai mare pentru fiecare client, modul în care românii aleg constructorii şi ofertele s-a modificat radical.

"Datele actuale arată o piaţă paradoxală. Pe de o parte, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 11,7% în primele patru luni din 2026 faţă de aceeaşi perioadă din 2025, iar în aprilie 2026 avansul anual a fost de 20,7%, potrivit INS. Pe de altă parte, zona rezidenţială rămâne sub presiune: analizele Colliers arată că tranzacţiile cu locuinţe au scăzut cu aproximativ 20% în primele două luni din 2026, atât la nivel naţional, cât şi în Bucureşti. Această diferenţă arată că piaţa construcţiilor nu este blocată, dar beneficiarii sunt mai atenţi, iar concurenţa pentru fiecare client este tot mai mare. Într-un astfel de context, ofertele foarte atractive, preţurile prezentate simplificat şi deciziile luate rapid din online pot deveni riscante dacă nu sunt însoţite de documente clare şi transparenţă contractuală", afirmă Cosmin Răileanu, fondatorul Depozitului Virtual (vindem-ieftin.ro).

Acesta atrage atenţia că, în acelaşi timp, deciziile de cumpărare s-au mutat puternic în online. România avea la finalul anului 2025 aproximativ 12,9 milioane de identităţi active pe reţelele sociale, echivalentul a peste 68% din populaţie. Facebook, TikTok, OLX, WhatsApp şi alte canale digitale au devenit, pentru mulţi beneficiari, primul loc în care caută constructori, oferte şi modele de case.

În acest context, specialiştii avertizează că au apărut practici comerciale care pot crea confuzie şi îi pot determina pe beneficiari să ia decizii fără să înţeleagă exact ce cumpără, cât vor plăti în final şi pentru ce plătesc fiecare tranşă.

"Piaţa s-a schimbat foarte mult. Astăzi, mulţi oameni aleg constructorul după ce văd un videoclip pe TikTok, o postare pe Facebook sau un anunţ pe diverse site-uri de publicitate. Digitalizarea este un lucru bun, dar o casă nu se cumpără ca un telefon. Dacă nu înţelegi exact ce include oferta, poţi descoperi adevăratul cost mult prea târziu", susţine Răileanu.

Una dintre cele mai întâlnite situaţii este promovarea unui preţ exprimat în euro pe metru pătrat. De exemplu, un beneficiar vede o ofertă de 445 euro/mp pentru o casă de 120 mp şi face un calcul care indică un preţ de 53.400 euro.

Problema este că, în multe cazuri, acel preţ nu reprezintă costul final al casei, ci doar o etapă: structura, închiderile, partea 'la roşu' sau o altă fază de execuţie. Dacă ulterior se adaugă fundaţia, acoperişul, tâmplăria, termoizolaţia, instalaţiile, finisajele, transportul şi alte costuri, investiţia finală poate ajunge la 80.000, 90.000 sau chiar peste 100.000 de euro, în funcţie de proiect, materiale şi nivelul de finisare, explică specialiştii.

"Prima întrebare pe care trebuie să o pună orice beneficiar este foarte simplă: acest preţ este pentru casa completă sau doar pentru o etapă? Diferenţa poate însemna zeci de mii de euro. Un preţ pe metru pătrat nu este suficient dacă nu ştii exact ce include", avertizează Cosmin Raileanu.

O altă situaţie frecventă este aceea în care beneficiarul primeşte o ofertă globală, fără să ştie cât reprezintă materialele şi cât reprezintă manopera. De exemplu, la o lucrare estimată la 80.000 de euro, materialele pot reprezenta 40.000 - 50.000 de euro, iar manopera restul sumei, în funcţie de proiect. Dacă aceste costuri sunt amestecate într-o singură ofertă, beneficiarul nu poate verifica ce materiale au fost comandate, la ce preţ, de unde provin şi cât plăteşte efectiv pentru execuţie.

De asemenea, se pune problema avansului în construcţii. Constructorul trebuie să mobilizeze echipa, iar unele materiale trebuie comandate din timp. Problema apare atunci când avansul este mare şi nu este legat de documente clare, facturi, deviz sau etape verificabile.

Conform cercetării, în piaţă, avansurile pot varia semnificativ. În unele cazuri, beneficiarii plătesc 10%, 20%, 30% sau chiar mai mult din valoarea estimată a lucrării. La o casă cu un buget de 100.000 de euro, un avans de 30% înseamnă 30.000 de euro transferaţi înainte ca beneficiarul să vadă o parte semnificativă a construcţiei executată.

Dacă banii sunt plătiţi "la pachet", fără separarea materialelor de manoperă şi fără documente justificative, beneficiarul poate pierde rapid controlul asupra proiectului.

"Avansul nu este problema. Problema apare atunci când banii pleacă înainte să existe documente clare, facturi şi o etapizare a plăţilor. Fiecare tranşă trebuie să aibă o justificare şi să corespundă unei etape concrete din şantier", atenţionează Răileanu.

În plus, o fotografie frumoasă nu înseamnă şi un proiect care poate fi construit. Astfel, tot mai mulţi beneficiari aleg un model de casă după fotografii, randări sau videoclipuri publicate online. Însă o imagine nu înlocuieşte proiectul tehnic, documentaţia de arhitectură şi autorizaţia de construire.

O casă văzută pe internet trebuie adaptată terenului, regimului urbanistic, condiţiilor tehnice şi cerinţelor legale. În lipsa acestor verificări, beneficiarul poate descoperi ulterior că proiectul trebuie modificat, completat sau refăcut, ceea ce poate aduce costuri suplimentare şi întârzieri.

Lipsa de transparenţă este cea mai mare problemă. Potrivit Depozit Virtual, tot mai mulţi beneficiari solicită sprijin după apariţia unor neînţelegeri privind costurile, documentele, materialele sau etapele de execuţie.

În cele mai multe cazuri, problemele nu pornesc de la calitatea construcţiei în sine, ci de la faptul că oferta iniţială nu a fost suficient de clară, iar plăţile şi responsabilităţile nu au fost definite în detaliu.

Astfel, înainte de a începe construcţia unei case, beneficiarii ar trebui să verifice: dacă preţul este pentru întreaga casă sau doar pentru o etapă; dacă oferta separă clar costul materialelor de costul manoperei; dacă fiecare avans este justificat prin documente şi legat de o etapă de execuţie; dacă există un proiect tehnic complet şi toate documentele necesare obţinerii autorizaţiei de construire; dacă firma poate emite facturi, contracte şi documente justificative pentru fiecare sumă plătită.