Confederaţia Patronală Concordia: Creşterea rapidă a salariului minim a fost cu mult peste rata de creştere a inflaţiei
11 Septembrie 2024
AgerpresStudiul "Politica Salariului Minim în România" şi-a propus să analizeze evoluţia şi factorii economici care influenţează nivelul salariului minim pe economie, în ţară şi în statele Uniunii Europene, dar şi considerentele fiscale, particularităţile economice şi sociale ale României, alături de scenarii distincte pentru mecanismul de actualizare a salariului minim.
Creşterea rapidă a salariului minim din ultimii ani a fost cu mult peste rata de creştere a inflaţiei, cât şi peste rata cumulată de creştere a productivităţii muncii cu inflaţia, relevă un studiu realizat pentru Confederaţia Patronală Concordia.
"Salariul minim pe economie din România a avut cea mai rapidă creştere din cadrul UE, de la un nivel foarte scăzut, de 142 de euro, în 2010, la 744 de euro, astăzi. Acest ritm de creştere nu mai este sustenabil, fără investiţii şi reforme care să ducă la creşteri la fel de accelerate de productivitate. Suntem aproape de media europeană şi la media regională. Pe termen mediu, un raport de 45-50% între salariul minim şi cel mediu (unde suntem deja) este o formulă echilibrată, care prezintă mai puţine riscuri pentru sănătatea economiei. În acelaşi timp, este important să mutăm conversaţia de la salariul minim brut şi nivelul său, la cum facem să păstrăm rata accelerată de creştere a salariilor medii din România prin infrastructură de calitate, productivitate sporită şi valoare adăugată mai mare în economie. Nu în ultimul rând, e bine să fim conştienţi că, de acum înainte, majorări bruşte ale salariului minim, fără măsuri compensatorii de creştere a productivităţii, vor duce la şomaj în sectoarele mai puţin productive ale economiei, dintre care studiul nostru a identificat treisprezece", a declarat Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia.
"Salariul minim pe economie din România a avut cea mai rapidă creştere din cadrul UE, de la un nivel foarte scăzut, de 142 de euro, în 2010, la 744 de euro, astăzi. Acest ritm de creştere nu mai este sustenabil, fără investiţii şi reforme care să ducă la creşteri la fel de accelerate de productivitate. Suntem aproape de media europeană şi la media regională. Pe termen mediu, un raport de 45-50% între salariul minim şi cel mediu (unde suntem deja) este o formulă echilibrată, care prezintă mai puţine riscuri pentru sănătatea economiei. În acelaşi timp, este important să mutăm conversaţia de la salariul minim brut şi nivelul său, la cum facem să păstrăm rata accelerată de creştere a salariilor medii din România prin infrastructură de calitate, productivitate sporită şi valoare adăugată mai mare în economie. Nu în ultimul rând, e bine să fim conştienţi că, de acum înainte, majorări bruşte ale salariului minim, fără măsuri compensatorii de creştere a productivităţii, vor duce la şomaj în sectoarele mai puţin productive ale economiei, dintre care studiul nostru a identificat treisprezece", a declarat Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia.
Potrivit unui comunicat al organizaţiei, studiul "Politica Salariului Minim în România" şi-a propus să analizeze evoluţia şi factorii economici care influenţează nivelul salariului minim pe economie, în ţară şi în statele Uniunii Europene, dar şi considerentele fiscale, particularităţile economice şi sociale ale României, alături de scenarii distincte pentru mecanismul de actualizare a salariului minim.
Scopul acestui studiu independent este să analizeze contextul şi impactul majorării salariului minim în România şi să ofere o perspectivă bazată pe fundamente economice decidenţilor politici, mediului de afaceri şi tuturor celor interesaţi, în contextul în care România trebuie să transpună o directivă tematică şi să implementeze un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim.
De asemenea, studiul evidenţiază şi riscurile actuale, cum ar fi impactul asupra sectoarelor vulnerabile şi creşterea inflaţiei, oferind recomandări pentru un echilibru mai bun între salarii şi productivitate.
Concluziile studiului relevă faptul că una dintre particularităţile socio-economice ale României este că are una dintre cele mai scăzute rate de participare la forţa de muncă a oamenilor apţi din Uniunea Europeană, 68,7%, faţă de media europeană de 75,3%. Rata de participare din România se află la un nivel sub toate statele din regiune: Bulgaria (76,2%), Ungaria (80,7%), Polonia (77,9), Cehia (81,7%).
"Situaţia este agravată de faptul că România are una dintre cele mai mari rate ale şomajului în rândul tinerilor (segmentul de vârsta 15-24 de ani), anume 20,5% faţă de media europeană de 14,7%. Politica salariului minim este crucială în contextul şomajului ridicat în rândul tinerilor, deoarece o creştere prea abruptă a salariului minim poate limita accesul acestora pe piaţa muncii, făcând angajarea mai dificilă pentru cei cu experienţă redusă", consideră reprezentaţii organizaţiei patronale.
Studiul menţionează că România are un număr foarte mare de angajaţi plătiţi la salariul minim sau aproape de minim, aproximativ 35% din numărul de angajaţi în economie, fapt care "creează distorsiuni semnificative în economie, la orice modificare a nivelului salariului minim". De exemplu, o creştere de 20% a salariului minim - mai mică decât cea din ultimul an - duce automat la o creştere a salariului mediu cu aproape 8%, în ipoteza puţin probabilă că toate celelalte salarii rămân neschimbate. Astfel, creşterile salariale sunt forţate să se decupleze de fundamentele macroeconomice, putând să avanseze peste rata inflaţiei şi a productivităţii, alimentând inflaţia.
Potrivit sursei citate, în iulie 2024, salariul minim a crescut cu peste 23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Studiul mai face şi un top cu 13 sectoare de activitate care înregistrează salarii mici, respectiv agricultură, vânătoare, activităţi conexe; silvicultura, pescuit; fabricarea produselor textile, articole de îmbrăcăminte; prelucrarea lemnului; industrie alimentară, băuturi, tutun; fabricarea mobilei; construcţii; comerţ cu amănuntul fără vehicule; transporturi terestre şi prin conducte; hoteluri şi servici de alimentaţie publică; activităţi de poştă şi de curierat; activităţi sportive, recreative, distractive; reparaţii de calculatoare, de articole personale şi de uz gospodăresc.
"Aceste 13 sectoare sunt cele mai expuse riscului de a pierde locuri de muncă. De exemplu, creşterea salariului minim în agricultură generează o nevoie echivalentă de creştere a subvenţiilor, iar activităţile de poştă şi de curierat sunt la risc dacă salariul minim creşte cu mai mult de 2,4% - ritmul mediu anual al productivităţii muncii din ultima decadă. De asemenea, industria textilă este sensibilă la orice creştere a salariului minim, având în vedere contracţia continuă a productivităţii muncii - problema competitivităţii sectorului s-a reflectat în înjumătăţirea capacităţii de export, în ultimii 10 ani, de la 10% în total exporturi, în 2013, la 6%, în 2023", se mai spune în comunicat.
Studiul a fost realizat pentru Confederaţia Patronală Concordia, în cadrul proiectului "Consolidarea capacităţii Concordia pentru dialog social", Cod 302141, proiect cofinanţat de Uniunea Europeană.
Confederaţia Patronală Concordia este partener social reprezentativ la nivel naţional, care aduce împreună firme cu peste 350.000 de angajaţi din 17 industrii esenţiale pentru economie, cu o pondere de mai mult de un sfert din PIB-ul României.
Publicitate pe BizLawyer? |
Articol 860 / 18380 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Bulboacă & Asociații a sprijinit obținerea unei finanțări de capital de lucru în valoare de 20 de milioane EUR pentru Frigoglass, asumând din nou un rol de reprezentare dublă. Colaborare cu două firme internaționale de avocați, în acest proiect
Trei firme de avocați din România, evidențiate pentru activitatea în domeniul Competition ̸ Antitrust | NNDKP, CMS și D&B David și Baias au intrat în topul global al firmelor cu cea mai bună practică de concurență. Cine sunt avocații evidențiați de GCR 100 – 2025 și care au fost proiectele care au adus recunoaștere echipelor locale
VIDEO | Dicționar de arbitraj: Abuzul de Drept în arbitraj (Powered by ZRVP)
Cum a evoluat anul trecut Ioana Gelepu The Office Litigation & Enforcement, butic de litigii evidențiat de ghidurile juridice internaționale, și care au fost proiectele care au antrenat un număr considerabil de analize juridice | Ioana Gelepu, fondator: ”Sunt mulțumită că am reușit să mă implic în toate detaliile proiectelor pe care le gestionăm, suficient de variate cât să satisfacă setea mea neobosita de nou”
Meet the Professionals | Monica Constantin, Legal & Corporate Affairs Director - Bergenbier SA, avocat ”antrenat” în multinaționale și cu o bogată experiență dobândită în gestionarea unor tranzacții de referință pe piața locală: ”Oamenii pe care i-am întâlnit au făcut diferența și au contribuit la dezvoltarea și la evoluția mea, atât colegi din business, din interiorul echipelor din care am făcut parte, cât și liderii care mi-au servit drept model”
Cum poți dezvolta o carieră internațională cu programul Erasmus+ | Povestea lui Constantin Roșca, absolvent de Drept plecat din Fălticeni, care a ales să studieze la Universitatea din Istanbul. El este azi masterand în Drept Internațional Public în cadrul Universității Koç, cea mai prestigioasă din Turcia și stagiar în cadrul biroului Esenyel ̸ Partners, unul din cele mai cunoscute birouri internaționale de avocatură și consultanță juridică din țara desfășurată pe două continente
CMS Emerging Europe M&A 2024 ̸ 25 | Piața de M&A din Europa emergentă se redresează, ajungând la cele mai ridicate niveluri din 2018 până în prezent. Horea Popescu, Partener CMS România: „Optimismul pare să devină marca anului 2025”
Filip & Company devine prima firmă de avocatură independentă din CEE care adoptă Harvey, platformă de IA generativă de ultimă generație care s-a remarcat prin precizie, securitate și versatilitate | Cristina Filip (managing partner): ”Este un pas transformator care îmbunătățește, mai degrabă decât înlocuiește, experiența și contribuția umană”
Țuca Zbârcea & Asociații promovează un nou Partener Equity în structura de conducere a firmei. Șerban Pâslaru se alătură celor 8 fondatori ai firmei de avocatură | Florentin Țuca, Managing Partner: ”Este un semnal pe care vrem să-l transmitem generațiilor viitoare de avocați, un semn de deschidere către partenerii care doresc să aibă un rol mai pronunțat în treburile firmei”
Promovare la RTPR: Bogdan Cordoș, expertul în energie care s-a alăturat firmei imediat după absolvirea facultății, face un pas înainte în carieră și devine partener | Costin Tărăcilă, Managing Partner: ”Suntem mândri de echipa noastră care numără unii dintre cei mai talentați și experimentați avocați din România”
Mitel & Asociații recrutează avocat cu experiență (Litigii și Soluționare a Disputelor)
România căștigă arbitrajul ICSID cerut de 15 grupuri de investitori și 28 de persoane fizice din 7 țări, care cereau compensații de 256 mil. € pentru tratamentul aplicat de autorități | Tribunalul arbitral a decis că țara noastră nu a încălcat niciuna din garanțiile acordate investitorilor, iar reclamanții îi vor plăti jumătate din costurile de arbitraj suportate în acest dosar
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...