Concordia: România are nevoie urgent de un guvern stabil şi de măsuri pentru revitalizarea economică

Potrivit acesteia, singurul element pozitiv semnalat de Comisie este menţinerea estimării deficitului bugetar la 6,2% pentru finalul anului, în linie cu ţinta agreată, un semnal de stabilitate privind finanţele publice şi traiectoria ajustării fiscale.

Confederaţia Patronală Concordia atrage atenţia că mediul de afaceri autohton absoarbe simultan două şocuri: unul extern, generat de criza energetică globală, şi unul intern, determinat de procesul de ajustare fiscală.

"Combinaţia dintre o creştere economică prognozată la 0,1% şi o inflaţie de 7%, exercită o presiune reală asupra competitivităţii firmelor româneşti şi asupra puterii de cumpărare a cetăţenilor", menţionează Concordia.

De altfel, menţinerea ţintei de deficit bugetar la 6,2% este un angajament pe care Concordia îl susţine ca element necesar de predictibilitate şi stabilitate macroeconomică.

În opinia organizaţiei, raportul Comisiei Europene evidenţiază şi o serie de probleme structurale, care trebuie adresate şi în România, pentru a susţine creşterea economică.

Astfel, piaţa muncii din UE se află într-un echilibru fragil, marcat de o decuplare între normalizarea ofertei de muncă şi ajustarea şomajului. Schimbările demografice şi eficientizarea corelării dintre cerere şi ofertă au atenuat aparent slăbiciunea cererii, însă această situaţie rămâne vulnerabilă la şocuri externe. În România, această fragilitate este şi mai pronunţată, cu una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din UE, rata oficială a şomajului subestimând amploarea reală a subutilizării forţei de muncă. Aşadar, economia rămâne expusă într-o măsură disproporţionată riscului de şomaj structural, în cazul unei deteriorări a cererii.

De asemenea, adoptarea inegală a inteligenţei artificiale la nivel UE riscă să adâncească disparităţile economice, atât în interiorul pieţei muncii, cât şi între regiuni. Utilizarea AI este mai răspândită în economiile cu ecosisteme solide de inovare, iar România se situează constant în categoria economiilor "emergente în materie de inovare", cu un nivel extrem de redus al competenţelor digitale şi adopţie limitată de tehnologie în rândul companiilor. În acest context, decalajul de adoptare a AI se manifestă dublu: extern, faţă de economiile mai avansate din UE, şi intern, între categorii de populaţie şi de firme, riscând să consolideze inegalităţile şi să limiteze capacitatea României de a beneficia de potenţialul productiv al inteligenţei artificiale.

Totodată, investiţiile UE în rezilienţa energetică încep să dea rezultate. Eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare, de decarbonizare şi de reducere a consumului de energie au făcut ca economia UE să fie mai bine pregătită să absoarbă un nou şoc. Această direcţie trebuie consolidată şi în România, prin accelerarea investiţiilor în capacităţi noi de producţie şi distribuţie de energie şi în măsuri de eficienţă energetică astfel încât industria locală să beneficieze de condiţii similare de competitivitate, în loc să fie expusă unor costuri energetice ridicate într-un context economic deja dificil.

Concordia solicită instituţiilor europene şi autorităţilor române să trateze aceste vulnerabilităţi structurale prin politici coerente şi coordonate, care să susţină competitivitatea, ocuparea forţei de muncă, inovarea şi rezilienţa economică, şi contribuie activ la identificarea şi implementarea celor mai bune soluţii pentru economia României.

Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti şi este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel naţional. Cu o contribuţie de 30% din PIB şi aproape jumătate de milion de angajaţi în peste 4.200 de companii mari şi mici, cu capital românesc şi străin, Confederaţia Patronală Concordia este singura organizaţie din România membră BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).