Comisia Europeană consideră că România a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv

Executivul comunitar a anunţat că, în viitor, statele membre care iau măsuri pentru a consolida securitatea energetică a Europei şi pentru a accelera tranziţia de la combustibilii fosili ar putea solicita o flexibilitate bugetară limitată în temeiul actualei clauze derogatorii naţionale pentru cheltuielile din domeniul apărării. La cererea statului membru, domeniul de aplicare al clauzei poate fi extins pentru a include măsuri, întreprinse începând din februarie 2026, care reduc dependenţa de combustibilii fosili importaţi şi, prin urmare, sporesc securitatea şi rezilienţa Europei. În cadrul plafonului existent (1,5% din PIB) pentru cheltuielile suplimentare pentru apărare în temeiul clauzei derogatorii naţionale, un plafon anual specific pentru perioada 2026-2028 (0,3% din PIB) şi un plafon cumulat (0,6% din PIB) pentru aceeaşi perioadă se vor aplica în mod specific măsurilor de rezilienţă energetică. Este important de remarcat faptul că această abordare asigură faptul că toate garanţiile privind sustenabilitatea finanţelor publice rămân pe deplin în vigoare, a subliniat Comisia.

De asemenea, Executivul uropean a evaluat existenţa unor dezechilibre macroeconomice pentru cele şapte state membre selectate pentru bilanţuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026. Potrivit Bruxelles-ului, în ultimul an, vulnerabilităţile au evoluat în mod diferit de la un stat membru la altul şi s-au redus în mai multe cazuri, în timp ce incertitudinea a crescut recent. Se estimează că Grecia, Ţările de Jos şi Suedia nu se mai confruntă cu dezechilibre, întrucât vulnerabilităţile lor macroeconomice au scăzut de-a lungul anilor. Italia, Ungaria şi Slovacia continuă să se confrunte cu dezechilibre, întrucât vulnerabilităţile lor rămân semnificative în timp ce România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, întrucât vulnerabilităţile sale rămân grave.

Pentru a consolida competitivitatea UE, pachetul de primăvară invită statele membre să ia măsuri de politică în următoarele domenii: asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice şi menţinerea stabilităţii macroeconomice; eliminarea decalajului în materie de inovare şi stimularea investiţiilor în C&D; reducerea barierelor de pe piaţa unică, reducerea suprareglementării, consolidarea statului de drept şi asigurarea unui cadru instituţional eficace; simplificarea cadrelor de reglementare şi reducerea sarcinilor administrative; accelerarea tranziţiei către o energie curată la preţuri accesibile; promovarea economiilor în sistemele de pensii suplimentare şi îmbunătăţirea accesului la finanţarea inovării; furnizarea de servicii publice simple şi digitale şi promovarea transformării digitale; promovarea locurilor de muncă de calitate, îmbunătăţirea echităţii pieţelor forţei de muncă şi realizarea de investiţii în capitalul uman, corelând educaţia, formarea şi competenţele cu nevoile pieţei forţei de muncă; combaterea sărăciei, îmbunătăţirea protecţiei sociale şi stimularea accesului la asistenţă medicală şi la îngrijire pe termen lung, precum şi a accesibilităţii acestora din punct de vedere financiar.

"Competitivitatea şi sustenabilitatea finanţelor publice merg mână în mână. Ambele sunt esenţiale pentru prosperitatea, rezilienţa şi suveranitatea pe termen lung a Europei. Recomandările de astăzi stabilesc o cale clară către aceste obiective. Calea de urmat va necesita un scop comun, determinare, adaptabilitate şi efort susţinut din partea noastră a tuturor. Comisia se angajează pe deplin să sprijine statele membre în fiecare etapă a procesului", a declarat comisarul pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare, Valdis Dombrovskis, citat în comunicat.

Eurogrupul şi Consiliul Uniunii Europene vor discuta acum documentele prezentate în pachetul de primăvară al semestrului european 2026, în vederea aprobării orientărilor oferite.