Comisia Europeană a redus semnificativ, la numai 0,1%, estimările privind avansul economiei româneşti în 2026

În 2026, consolidarea fiscală în derulare şi creşterea preţurilor la energie vor diminua probabil şi mai mult venitul real disponibil, ducând la un declin atât al consumului intern cât şi al importurilor de mărfuri, susţine sursa citată. Încrederea în economie, în special încrederea consumatorilor, s-a deteriorat şi mai mult de la începutul lui 2026 iar indicatorii arată o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producţiei industriale şi a turismului intern. Exporturile ar urma să încetinească, deşi încă cresc moderat, având o mică contribuţie pozitivă la creştere, de pe urma exporturilor nete, apreciază Comisia Europeană.

După o redresare în 2025, formarea brută de capital fix ar urma să accelereze şi mai mult în 2026. Redresarea în sectorul construcţiilor rezidenţiale ar urma să continue, în timp ce investiţiile în infrastructura publică ar urma să crească, pe fondul finalizării proiectelor din Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF). Sporirea neîncrederii investitorilor, pe fondul riscurilor geopolitice şi al incertitudinilor politice interne va afecta probabil investiţiile private în primul semestru din acest an. Totuşi, încrederea ar urma să se redreseze gradual, consolidând recentul avans al investiţiilor străine directe. Per ansamblu, PIB-ul ar urma să crească cu 0,1% în 2026, subliniază Executivul comunitar.

O redresare a creşterii PIB-ului la 2,3% este previzionată pentru 2027, pe fondul încheierii procesului de îngheţare a pensiilor şi salariilor din sistemul public, iar inflaţia mai scăzută stabilizează venitul disponibil, sprijinind o revenire a consumului privat şi public. Investiţiile guvernamentale ar urma să încetinească după încheierea Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă (RRF), dar investiţiile private ar urma să crească, susţinute de îmbunătăţirea încrederii investitorilor, şi condiţii mai bune de finanţare. Deficitul de cont curent este proiectat să scadă gradual spre 6,4% din PIB până în 2027.

"Riscurile interne la adresa creşterii sunt înclinate în sens negativ, sporirea instabilităţii politice interne subminând încrederea investitorilor în calea de ajustare fiscală", apreciază Comisia Europeană.

După câţiva ani de înăsprire a condiţiilor de pe piaţa muncii, nivelul angajării a început să scadă în 2025 iar tendinţa va continua în 2026, ceea ce va duce la o creştere moderată a ratei şomajului la aproximativ 6,3% în 2026. În condiţiile îngheţării salariilor în sistemul public în 2025 şi 2026, creşterea compensării nominale a angajaţilor a scăzut la sub 10%. În condiţiile în care inflaţia este ridicată, costurile unitare cu forţa de muncă ar urma să scadă, sprijinind competitivitatea costurilor. Ritmul moderat al creşterii salariilor este proiectat să continue în 2027, consideră Executivul comunitar.

Înaintea conflictului din Orientul Mijlociu, inflaţia era aşteptată să scadă într-un ritm rapid în semestrul doi din 2026, dar conflictul şi impactul său asupra preţurilor la energie au încetinit această tendinţă. Rata inflaţiei ar urma să se situeze la 7% în 2026, de la 6,8% în 2025, înainte de a scădea la 3,7% în 2027, ajungând aproape de obiectivul stabilit de BNR (2,5 plus/minus un punct procentual). Măsurile guvernamentale, inclusiv amânata liberalizare a preţurilor gazelor pentru gospodării, au atenuat cumva majorarea preţului energiei, apreciază Comisia.

Deficitul guvernamental al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, de la un vârf de 9,3% din PIB în 2024. Această îmbunătăţire reflectă implementarea pachetelor de consolidare fiscală între decembrie 2024 şi septembrie 2025, inclusiv îngheţarea salariilor şi pensiilor în 2025 şi majorările de taxe în 2026, indică Executivul comunitar.

Deficitul ar urma să scadă la 6,2% din PIB în 2026. Investiţiile publice sunt proiectate să crească de la 6% la aproape 7% din PIB. În paralel, cheltuielile curente ca pondere în PIB ar urma să scadă, reducând cheltuielile guvernamentale totale cu aproximativ 0,3% din PIB. De asemenea, implementarea majorărilor de taxe adoptate în 2024 şi 2025 ar urma să majoreze veniturile cu 1,4 puncte procentuale din PIB. În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,8% din PIB, pe fondul reducerii cheltuielilor publice de capital. Cheltuielile în domeniul apărării ar urma să crească de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, susţinute de împrumuturile din programul SAFE.

Datoria guvernamentală ar urma să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, determinată în principal de deficitul ridicat şi de plăţilor dobânzilor, a concluzionat subliniază Executivul comunitar.