Barometrul statistic al lunii noiembrie 2023
30 Noiembrie 2023
AgerpresPotrivit rezultatelor publicate de Eurostat la 3 noiembrie 2023, în 2022, venitul disponibil median echivalent în UE a fost de 18.706 unităţi monetare SPC (standardul de putere de cumpărare - o unitate de valută convenţională care exclude influenţa diferenţelor între nivelul preţurilor dintre ţări, potrivit https://mfinante.gov.ro/) pe locuitor, în creştere de la 18.011 SPC, cât s-a înregistrat în 2021.
negalitatea veniturilor în UE, regiunile cu cea mai mare speranţă de viaţă din UE, decesele cauzate de accidente rutiere pe regiune în 2021, scăderea naturală a populaţiei în majoritatea regiunilor UE în 2021 se numără între raportările Biroului European de Statistică în luna noiembrie 2023. În plus, datele colectate de Eurostat arată că aproape un sfert dintre gospodăriile din UE aveau cel puţin un copil în 2022, gospodăriile cu un copil au fost cele mai răspândite în rândul gospodăriilor cu copii din toate ţările UE (49,5%), iar în România mai mult de jumătate dintre gospodăriile cu copii aveau un singur copil.
***
Potrivit rezultatelor publicate de Eurostat la 3 noiembrie 2023, în 2022, venitul disponibil median echivalent în UE a fost de 18.706 unităţi monetare SPC (standardul de putere de cumpărare - o unitate de valută convenţională care exclude influenţa diferenţelor între nivelul preţurilor dintre ţări, potrivit https://mfinante.gov.ro/) pe locuitor, în creştere de la 18.011 SPC, cât s-a înregistrat în 2021.
La nivel naţional, ţările UE cu cele mai mari venituri disponibile mediane în 2022 au fost Luxemburg (33.214 SPC), Ţările de Jos (25.437 SPC), Austria (25.119 SPC), Belgia (24.142 SPC), Danemarca (23.244 SPC) şi Germania (23.197 SPC). În schimb, Bulgaria (9.671 SPC), Slovacia (9.826 SPC), România (10.033 SPC), Ungaria (10.217 SPC) şi Grecia (10.841 SPC) au raportat cele mai scăzute valori.
Venitul disponibil median echivalent, exprimat în PPS, ţine cont de distribuţia venitului, precum şi de dimensiunea şi componenţa gospodăriei. Unitatea PPS ia în considerare variaţiile de preţ, asigurând comparabilitatea între ţări.
***
În ultimul deceniu, speranţa de viaţă în UE a crescut într-un ritm relativ constant până în 2019, când speranţa de viaţă la naştere a fost de 81,3 ani. De atunci, 2020 şi 2021 au înregistrat scăderi ale speranţei de viaţă. În 2021, speranţa totală de viaţă la naştere în UE a fost de 80,1 ani. Speranţa de viaţă a femeilor din UE a fost de 82,9 ani, cu 5,7 ani mai mare decât cea a bărbaţilor, care a fost în medie de 77,2 ani. La momentul naşterii, se aşteaptă ca femeile să trăiască mai mult în toate cele 242 de regiuni (unităţi teritoriale NUTS 2) în care sunt disponibile date, notează Biroul European de Statistică.
Cea mai mare diferenţă de gen a fost înregistrată în Letonia, unde speranţa de viaţă la naştere a femeilor a fost cu 9,8 ani mai mare. Cea mai mică diferenţă de gen a fost observată în regiunea franceză Mayotte, unde speranţa de viaţă a femeilor a fost cu 2,3 ani mai mare decât cea a bărbaţilor.
Cea mai mare speranţă de viaţă la naştere pentru femei a fost în regiunea capitalei spaniole Comunidad de Madrid (88,2 ani), urmată de alte cinci regiuni din Spania - Comunidad Foral de Navarra (87,6 ani), Castilla y Leon (87,5 ani), Cantabria (87,1 ani), Galicia şi Pais Vasco (ambele 87,0 ani). În afara Spaniei, următoarele cele mai înalte niveluri ale speranţei de viaţă pentru femei la naştere au fost raportate în regiunile Rhone-Alpes din Franţa şi Provincia Autonoma di Trento din Italia (ambele 86,7 ani).
Cea mai mare valoare pentru speranţa de viaţă la naştere pentru bărbaţi în 2021, de 82,8 ani, a fost înregistrată în regiunea insulară autonomă Aaland (Finlanda). Următoarele niveluri înalte au fost raportate în două regiuni spaniole, Comunidad de Madrid (82,2 ani) şi Comunidad Foral de Navarra (81,9) şi în două regiuni suedeze, Stockholm (82,1 ani) şi Smaland med oarna (81,9 ani).
În România, în toate regiunile, speranţa de viaţă la naştere pentru femei s-a situat în 2021 în intervalul de vârstă 75-<78 de ani, iar speranţa de viaţă la naştere pentru bărbaţi s-a situat sub nivelul de 75 de ani, potrivit datelor publicate pe https://ec.europa.eu/eurostat la 6 noiembrie.
***
În 2021, au existat 19.917 decese cauzate de accidente rutiere pe drumurile din UE, echivalentul a 45 de decese rutiere la un milion de locuitori, conform datelor publicate de Eurostat la 16 noiembrie 2023.
Regiunea UE cu cea mai mare rată a deceselor rutiere (la nivelul de unităţi teritoriale NUTS 2) a fost regiunea franceză ultraperiferică Guadelupa, înregistrând 159 de decese rutiere la un milion de locuitori, urmată de Severozapaden în nord-vestul Bulgariei (133) şi Guyana, o altă regiune ultraperiferică a Franţei (120).
În total, au existat 24 de regiuni din UE cu cel puţin 80 de decese rutiere la un milion de locuitori. Aceste regiuni au fost localizate în principal în România - şase regiuni: Sud-Muntenia (109), Sud-Vest Oltenia (112), Vest (88), Nord-Vest (83), Nord-Est (102), Sud-Est (116) -, regiunile ultraperiferice şi insulare ale Franţei (patru regiuni), Bulgaria şi Grecia (câte trei regiuni), Croaţia, Polonia şi Portugalia (două regiuni fiecare), restul regiunilor fiind situate în Belgia şi Italia (date din 2020).
Unele dintre cele mai mari rate de incidenţă a deceselor rutiere au fost înregistrate în regiunile rurale, în timp ce regiunile urbane şi de capitală au avut tendinţa de a raporta rate mult mai scăzute ale deceselor rutiere.
Două regiuni ale UE nu au raportat victime din accidente rutiere: Valle d'Aosta/Vallee d'Aoste din nordul Italiei (date din 2020) şi regiunea autonomă relativ mică Ciudad de Ceuta din Spania. În afară de aceste două excepţii, cele mai scăzute rate de incidenţă au fost observate în regiunile urbane, cum ar fi regiunea capitalei Belgiei (Region de Bruxelles-Capitale/Brussels Hoofdstedelijk Gewest) cu 7 decese rutiere la un milion de locuitori, regiunea capitalei Austriei - Viena (8), regiunea capitalei Suediei - Stockholm (9) şi regiunea de nord a Germaniei - Bremen (tot 9), potrivit https://ec.europa.eu/eurostat.
***
În 2022, în UE, existau aproape 200 de milioane de gospodării private, dintre care mai puţin de un sfert (24,3%) includeau copii. Aproximativ 10% dintre gospodării includeau fie un copil (12,1%), fie doi copii (9,3%), în timp ce doar 3% din gospodăriile UE includeau trei sau mai mulţi copii.
Numărul total de gospodării din UE a crescut cu 6,9% între 2012 şi 2022. Procentul gospodăriilor care includeau cel puţin un copil a scăzut cu 2,4 puncte procentuale (pp) în aceeaşi perioadă.
Cele mai mari ponderi ale gospodăriilor cu copii au fost înregistrate în Slovacia (33,9%), Irlanda (32,2%) şi Cipru (30,6%), în timp ce cele mai mici ponderi au fost în Finlanda (18,4%), Germania (20,1%) şi Ţările de Jos (21,8%).
Gospodăriile cu un copil au fost cele mai frecvente în rândul gospodăriilor cu copii din 26 de ţări UE. Aproape jumătate dintre gospodăriile cu copii aveau 1 copil (49,5%) în 2022, în timp ce 38,1% aveau 2 copii şi 12,4% includeau 3 sau mai mulţi copii. Gospodăriile cu un singur copil au fost cele mai răspândite în rândul gospodăriilor cu copii din toate ţările UE, cu excepţia Ţărilor de Jos, unde gospodăriile cu 2 copii au avut un procent mai mare. Mai mult de jumătate dintre gospodăriile cu copii erau cu un copil în Portugalia, Bulgaria, România, Malta, Lituania, Letonia, Italia, Spania şi Ungaria.
Gospodăriile cu 3 copii sau mai mulţi au fost cele mai puţin frecvente în toate ţările UE. Procentul acestora dintre toate gospodăriile cu copii a variat de la 22,3% în Irlanda, 21,2% în Suedia şi 19,0% în Finlanda, la 6,3% în Portugalia, 6,5% în Bulgaria şi 7,4% în Italia, potrivit rezultatelor Eurostat publicate la 20 noiembrie 2023.
***
Între 1 ianuarie 2021 şi 1 ianuarie 2022, în timpul pandemiei de COVID-19, populaţia UE a scăzut cu 265.257 de persoane, potrivit rezultatelor Eurostat publicate la 21 noiembrie 2023. Această reducere ar putea fi atribuită schimbărilor naturale ale populaţiei (mai multe decese decât naşteri), deoarece migraţia netă plus ajustarea au rămas pozitive (mai multe persoane au intrat în UE în loc să o părăsească). În plus, şi pandemia a jucat un rol.
În 2021, rata brută a schimbării naturale a populaţiei în UE a fost de -2,7 la 1.000 de locuitori. La nivelul NUTS 3, 980 de regiuni din 1.164, pentru care sunt disponibile date, au avut o rată negativă de modificare naturală a populaţiei, 173 de regiuni au înregistrat o rată pozitivă şi 11 regiuni nu au înregistrat nicio schimbare (acelaşi număr de naşteri ca şi decese).
În 2021, fiecare regiune din Bulgaria, Estonia, Croaţia, Letonia, Lituania, Ungaria, Portugalia şi România a înregistrat o rată brută negativă a schimbării naturale a populaţiei. În cazul statelor Cehia, Italia, Polonia, Slovenia şi Slovacia, aproape fiecare regiune a înregistrat o rată negativă, cu câte o excepţie la fiecare.
Regiunile cele mai afectate de pierderea populaţiei au fost toate în Bulgaria: Vidin (-25,7 la 1.000 de locuitori) şi Montana, Kyustendil, Gabrovo, Pernik şi Vratsa (toate cu rate sub -20,0 la 1.000 de locuitori).
În schimb, fiecare regiune din Irlanda a avut o rată brută pozitivă a schimbării naturale a populaţiei în 2021, în timp ce un număr relativ mare de regiuni situate în cea mai mare parte a nordului şi estului Belgiei, Franţa, Ţările de Jos, predominant vestul Austriei şi Suedia au înregistrat, de asemenea, rate pozitive. La fel au arătat statisticile şi în Luxemburg şi Cipru (fiecare având o singură regiune).
Cele mai mari rate brute de modificare naturală a populaţiei au fost înregistrate în două regiuni ultraperiferice franceze: Mayotte (32,2 la 1.000 de locuitori) şi Guyana (23,1 la 1.000 de locuitori). Acestea au fost singurele regiuni în care a fost observată o creştere de două cifre a ratei brute.
Publicitate pe BizLawyer? |
Articol 2787 / 18383 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Trei firme de avocați din România, evidențiate pentru activitatea în domeniul Competition ̸ Antitrust | NNDKP, CMS și D&B David și Baias au intrat în topul global al firmelor cu cea mai bună practică de concurență. Cine sunt avocații evidențiați de GCR 100 – 2025 și care au fost proiectele care au adus recunoaștere echipelor locale
Cum a evoluat anul trecut Ioana Gelepu The Office Litigation & Enforcement, butic de litigii evidențiat de ghidurile juridice internaționale, și care au fost proiectele care au antrenat un număr considerabil de analize juridice | Ioana Gelepu, fondator: ”Sunt mulțumită că am reușit să mă implic în toate detaliile proiectelor pe care le gestionăm, suficient de variate cât să satisfacă setea mea neobosita de nou”
Cum poți dezvolta o carieră internațională cu programul Erasmus+ | Povestea lui Constantin Roșca, absolvent de Drept plecat din Fălticeni, care a ales să studieze la Universitatea din Istanbul. El este azi masterand în Drept Internațional Public în cadrul Universității Koç, cea mai prestigioasă din Turcia și stagiar în cadrul biroului Esenyel ̸ Partners, unul din cele mai cunoscute birouri internaționale de avocatură și consultanță juridică din țara desfășurată pe două continente
Bulboacă & Asociații a sprijinit obținerea unei finanțări de capital de lucru în valoare de 20 de milioane EUR pentru Frigoglass, asumând din nou un rol de reprezentare dublă. Colaborare cu două firme internaționale de avocați, în acest proiect
VIDEO | Dicționar de arbitraj: Abuzul de Drept în arbitraj (Powered by ZRVP)
CMS Emerging Europe M&A 2024 ̸ 25 | Piața de M&A din Europa emergentă se redresează, ajungând la cele mai ridicate niveluri din 2018 până în prezent. Horea Popescu, Partener CMS România: „Optimismul pare să devină marca anului 2025”
Țuca Zbârcea & Asociații promovează un nou Partener Equity în structura de conducere a firmei. Șerban Pâslaru se alătură celor 8 fondatori ai firmei de avocatură | Florentin Țuca, Managing Partner: ”Este un semnal pe care vrem să-l transmitem generațiilor viitoare de avocați, un semn de deschidere către partenerii care doresc să aibă un rol mai pronunțat în treburile firmei”
Promovare la RTPR: Bogdan Cordoș, expertul în energie care s-a alăturat firmei imediat după absolvirea facultății, face un pas înainte în carieră și devine partener | Costin Tărăcilă, Managing Partner: ”Suntem mândri de echipa noastră care numără unii dintre cei mai talentați și experimentați avocați din România”
Mitel & Asociații recrutează avocat cu experiență (Litigii și Soluționare a Disputelor)
Noi promovări în structura de conducere a firmei POPESCU & ASOCIAȚII. Adina VLAICU, Andreea MIHALACHE și Mirel RĂDESCU devin parte a echipei de management | Octavian POPESCU, Managing Partner: ”Sunt profesioniști de elită, cu notorietate și impact remarcabil în domeniile lor de expertiză, iar prezența lor în structura noastră de coordonare consolidează poziția firmei ca partener juridic de încredere în mediul de business”
Mitel & Asociatii recrutează avocat cu experienta (Real Estate)
Băiculescu și Asociații asistă una dintre cele mai mari companii de brokeraj din România într-o tranzacție de 2.000.000 RON | Antonia Prisacaru, Head of Litigation: ”Un exemplu de cooperare eficientă între echipă și client, dar și o provocare în gestionarea unor etape juridice complexe, de la litigii până la finalizarea negocierilor”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...