Agricultura României, sub presiunea costurilor şi a importurilor

Acesta adaugă că situaţia este similară în toate sectoarele conexe agriculturii, de la producătorii de utilaje la cei de seminţe. "Să mai spunem că industria chimică a României nu mai există. Petrochimia e în aceeaşi situaţie. În această situaţie, totul este cumpărat de la alţii, la preţurile dictate de ei. Producţia se duce către aceleaşi entităţi, dar, evident, la preţurile dictate de ele. În acest context, nu mai putem decât să constatăm că agricultura României a devenit un sector captiv, care depinde de alţii", avertizează Nicu Vasile.

În opinia sa, creşterea exagerată a tarifelor la energia electrică, începând cu 1 iulie, pune o presiune majoră asupra agriculturii şi industriei alimentare, sectoare vitale pentru dezvoltarea economică a României. În 2024, acestea au înregistrat un deficit comercial de 4,8 miliarde de euro, în creştere cu 50% faţă de 2023 (3,2 miliarde euro), ceea ce arată că producţia se realizează în pierdere pentru bugetul de stat, potrivit analizei LAPAR.

"În timp ce preţul de vânzare al recoltelor agricole stagnează de câţiva ani, preţurile inputurilor au explodat (seminţe, fertilizatori, utilaje agricole, mâna de lucru etc.). Guvernul actual, ca şi celelalte, nu are un plan pentru a sprijini sectorul agricol, care vine după câţiva ani de secetă ce a provocat pierderi mari. Mulţi fermieri şi-au vândut fermele sau au intrat în insolvenţă, iar multe ferme sunt executate de creditori. Doritori să cumpere terenurile agricole sunt foarte mulţi, mai ales fondurile de investiţii, al căror unic scop este să-l vândă mai departe în profit şi, în niciun caz, să dezvolte afaceri în agricultură. România riscă să piardă astfel controlul a peste 50% din suprafaţa agricolă a ţării. Este un semnal de alarmă care ar trebui să dea de gândit celor care astăzi conduc ţara", se arată în analiza LAPAR.

Agricultorii, în special cei din pomicultură, viticultură şi legumicultură, au fost afectaţi grav de scumpirea energiei, folosind echipamente consumatoare, precum depozitele frigorifice, liniile de sortare şi serele, ceea ce le-a crescut semnificativ costurile operaţionale.

"Liberalizarea preţurilor la energie, fără măsuri de sprijin pentru sectoarele vitale pentru securitatea alimentară şi naţională, are efecte dezastruoase. Poate că Guvernul Bolojan, preocupat mai mult de lupta cu deficitul bugetar, a uitat de Economia Naţională şi de Agricultură, deşi acest sector poate fi motorul dezvoltării economice a României, dacă va fi oprit exportul de profit şi deficitul bugetului de stat se va reduce prin diminuarea importurilor de produse agroalimentare", se mai arată în comunicatul LAPAR.

De asemenea, creşterea exagerată a tarifelor la energie scoate fermierii din piaţă, împiedicându-i să-şi păstreze recoltele în silozuri în aşteptarea unor preţuri mai bune. Costul însilozării, care depinde în mare măsură de energia electrică, "este exagerat de mare", aşa că fermierii sunt nevoiţi să vândă recolta imediat, "chiar din lan".

"Anul acesta, ministrul Agriculturii se laudă cu o producţie record de cereale, peste 14 milioane de tone, cea mai mare din ultimii ani, dar asta nu înseamnă că fermierii români vor câştiga. Preţul tonei de grâu atinge cote minime istorice din cauza supraproducţiei de grâu la nivel global. Acum au venit şi raportările de producţie şi din emisfera nordică unde s-a încheiat recoltatul, avem supraproducţie. De asemenea, avem supraproducţie şi în emisfera nordică, Rusia şi Germania. România se află în trend pozitiv ca producţie, dar costurile de la înfiinţarea culturii până la recoltare au crescut cu circa 20% la noi, în condiţiile în care în toată lumea, inclusiv în Europa preţurile de producţie au scăzut (...)", potrivit LAPAR.

Organizaţia agricultorilor avertizează că România a devenit dependentă de alte economii. "Azi agricultura României a devenit doar un sector care asigură protecţie socială pentru unii şi constrângeri pentru cei care vor să facă performanţă prin diferite scheme de mediu primite de la UE pentru a fi îndeplinite", se mai arată în analiza citată.

În ceea ce priveşte exportul pe profit, reprezentanţii LAPAR explică: statul plăteşte subvenţii fermierilor din fonduri europene şi de la buget, mult mai mici decât în Occident şi însoţite de numeroase constrângeri nejustificate. O mare parte din recoltă este cumpărată imediat, la preţuri derizorii, de marii traderi internaţionali de cereale şi alte produse agricole.

"Deşi fermierii români muncesc zi lumină, cu expuneri mari datorită factorilor climatici, economici şi sociali, cel mai mare profit îl obţin traderii internaţionali care controlează comerţul global cu cereale. Cereale care se întorc, într-o mare parte, în România sub formă de produse finite. Nu avem o industrie alimentară dezvoltată pentru că marile grupuri de interese nu vor acest lucru. România trebuie să fie doar o piaţă de desfacere pentru produsele alimentare", au adăugat reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

LAPAR este organizaţia naţională care reprezintă interesele fermierilor români, reunind asociaţii şi cooperative agricole pentru a susţine dezvoltarea durabilă a agriculturii şi protejarea producătorilor locali.